Titlul: A 2-a șansă
Autor: James Patterson
Editura: RAO
An apariție: 2006
Număr pagini: 384
Partea I: CLUBUL FETELOR DE LA CRIME SE REUNEŞTE
De mai bine de şase luni, locotenentul Lindsay Boxer nu mai fusese la locul unei crime; ultimul caz în care aceasta se implicase fiind cel cu miri şi mirese, „1-ul pe lista morţii”, caz despre care puteţi citi mai multe detalii, la noi pe blog. Un telefon primit de femeie din partea lui Jacobi, angajatul de la Omucideri, nu avea nimic bun de prevestit; un atac îngrozitor avusese loc la Biserica La Salle Heights în urma căruia o fetiţă de unsprezece ani fusese ucisă. Faţada albă de lemn a bisericii era ciuruită de un desen grotesc de găuri de gloanţe şi crăpături de culoarea plumbului. Un gol enorm se căsca într-un perete al cărui vitraliu masiv fusese spulberat de gloanţe.
Muchii zimţate de sticlă colorată se legănau ca nişte ciucuri de gheaţă. Pe întreaga peluză erau răspîndiţi copii, evident în stare de şoc, unii dintre ei primind îngrijiri de la echipele medicale de intervenţie.
Micuţa victimă îşi pierduse viaţa în urma unor împuşcături violente. Două gloanţe îi străpunseseră corpul aproape prin acelaşi orificiu, ceea ce dădea impresia, la prima vedere, că era vorba de un singur glonţ. Primul a ieşit chiar prin omoplat […] Al doilea a ricoşat din a patra vertebră şi i s-a înfipt în coloana vertebrală.
Cu câteva zile în urmă, o bătrână fusese găsită spânzurată în subsolul clădirii în care locuia. Sub unghiile femeii au fost găsite urme de piele umană ceea ce i-a determinat pe anchetatori să creadă că cineva i-a venit de hac bătrânei, iar aceasta, în ultimele clipe din viaţă, a încercat să se salveze, atacându-l şi zgâriindu-l pe atacator.
Atât copila cât şi femeia erau de culoare. Oare cele două crime să aibă în comun rasismul, ura pentru cei de culoare?
În urma primelor cercetări, un desen părea a fi elementul comun al celor două crime: Un cap era al unui leu, celălalt părea al unei capre, iar coada amintea de o reptilă. În cazul fetiţei, acest simbol a fost văzut pe o dubă, în timp ce în cazul femeii, desenul a fost găsit pe un zid. Un alt aspect părea a fi un detaliu valoros: Estelle Chipman a fost căsătorită cu un poliţist. Unchiul Tashei Catchings e poliţist şi el. Întreaga mea anchetă depinde de posibilitatea ca în ambele cazuri să avem de-a face cu un singur ucigaş.
Partea a II-a: SE VA FACE DREPTATE
Desenul format din leu, capră şi şarpe reprezenta simbolul unei grupări rasiste. Imaginea descoperită în ambele cazuri de crimă se numeşte Himeră. E din mitologia greacă. Conform sursei, leul reprezintă curajul, corpul caprei – fermitate şi voinţă, iar coada de şarpe – misterul şi abilitatea. Adică, indiferent ce ai face ca s-o zdrobeşti, ea va triumfa întotdeauna.
Art Davidson, de meserie poliţist, a fost atras în cuşca ucigaşului de negrii, într-o clădire dărăpănată. Omul legii a intervenit într-o încăpere de unde se auzea strigătul de ajutor al unei femei, strigăt care în realitate venea de la un casetofon. De la o distanţă considerabilă, ucigaşul a tras cu pistolul nimerindu-şi victima de culoare fix în ochiul drept: Fereastra se sparse şi ochiul drept al lui Art Davidson pocni sub forţa unei lovituri
Murise înainte să atingă podeaua.
Pe lista victimelor se adaugă şi comandantul Mercer. Acesta a fost împuşcat chiar în apropierea casei sale cu trei focuri pe direcţia orizontală. Spre deosebire de celelalte victime, asasinul în serie a ales, de această dată, să atace de aproape, să îşi privească victima în ochi până va apăsa pe trăgaci.
Asupra ultimei victime s-a găsit cartea şcolară „Mitologia” de Edith Hamilton. Broşura avea subliniat următorul text de la pagina 141: Bellerophon ucide Himera. […] Am parcurs nebuneşte cartea pînă am ajuns la pagina 141. Era acolo … cu o ilustraţie. Leul cabrîndu-se. Trupul caprei. Coada şarpelui.
Himera.
Nenorocitul ne spunea că el l-a ucis pe Mercer. M-am cutremurat… mai era ceva pe pagină… un scris energic, colţuros, cîteva cuvinte mîzgălite cu cerneală deasupra ilustraţiei: „Va urma… Se va face dreptate”.
Claire a primit un telefon suspect acasă. La celălalt capăt al firului era Himera. În timpul convorbirii telefonice, o ploaie de gloanţe a pornit spre femeie: Claire se răsuci chiar cînd primul glonţ trecu prin sticla ferestrei.
Un al doilea foc făcu ţăndări geamul biroului şi Claire simţi o durere acută ce-i pîrjlea gîtul. Era la podea cînd a treia şi a patra împuşcătură explodară în cameră. Scena îngrozitoare a fost surprinsă şi de copilul femeii. Simţind pericolul aproape, aceasta şi-a trimis băiatul în subsolul casei, rugându-l să sune la 911 pentru a primi întăriri. Din fericire, un glonţ doar a atins-o pe doctoriţă, viaţa acesteia nefiind pusă în pericol. Lovi volanul de necaz şi îşi trase arma în maşină. Băgă în viteze şi demară în trombă. Era pentru prima dată cînd dădea greş. Isuse, el nu greşea niciodată.
Lucrurile începeau să prindă contur; numele de Frank Coombs devenise un reper important în ancheta detectivului Lindsay Boxer. Oare care să fie trecutul lui Frank, fost poliţist?
Partea a III-a: ZIDUL ALBASTRU AL TĂCERII
Curajul şi dorinţa de a pune mâna pe Frank Coombs au împins-o pe Boxer să-l urmărească de una singură, fără ajutoare. Urmărirea a dus-o pe aceasta într-un cartier liniştit, acolo unde membrii grupării Himera aveau întâlnire. Un moment de neatenţie a fost de ajuns ca detectivul Lindsey să cadă pe mâinile băieţilor răi. Salvarea lui Boxer a venit din partea cui se aştepta mai puţin: tatăl său a tras câteva focuri de armă înspre membrii grupării, salvându-şi astfel fiica de diabolicul Frank Coombs.
Himera a sunat-o pe Boxer, la birou. Oamenii legii s-au mobilizat imediat ocupându-se de localizarea telefonului de unde fusese efectuat apelul. Coombs telefonase de la distanţă de un bloc. Înarmaţi până în dinţi, oamenii legii au mers să-l găsească pe suspect. Între cele două tabere s-a iscat o adevărată ploaie de gloanţe, în urma cărora Himera a murit, iar detectivul Lindsay a fost rănit. Cu ultimele puteri, ucigaşul a lăsat să se înţeleagă că surprizele nu se opresc aici pentru oamenii legii: O ultima surpriză au fost cuvintele ucigaşului înainte de a-şi da duhul.
Pe patul de spital, Boxer analiza cazul care părea a fi încheiat. Gândul că Tasha Catchings şi Davidson au fost împuşcaţi de la o distanţă de 100 de metri, în timp ce pe ea Coombs nu o nimerit-o de aproape nu-i dădea acestea pace. Un alt detaliu ce nu se găsea la decedat este că Himera nu avea nici un tatuaj pe corp, doar sub unghiile bătrânei ucise fuseseră găsite urme de pigment. Necunoscutele încă nu-i dădeau pace detectivului Boxer, iar îndoiala că acest caz încă nu a fost finalizat îşi făcea loc în mintea acesteia.
În urma analizelor efectuate de oamenii legii pe cadavru, a rezultat că Coombs avea Parkinson; stadiul avansat al bolii nu l-ar fi putut ajuta pe acesta să tragă niciodată acele focuri de armă milimetrice, ţintind din prima victimele.
În timp ce Cindy era în compania lui Aaron Winslow, momentele de linişte şi de tandreţe dintre cei doi au fost spulberate de câteva focuri de armă. Cei doi erau ţinta. Himera ataca din nou!
Campusul de la Stanford a devenit un câmp de luptă. Dintr-un turn, adevăratul lunetist Himera trăgea în studenţi fără milă. Poliţia şi serviciile secrete se prezentaseră la faţa locului. Scenele erau groaznice, ţipetele puseseră stăpânire pe studenţi, panica şi împuşcăturile erau literă de lege, iar sirenele maşinilor oamenilor legii completau tabloul groazei.
Nebunia locotenentului Boxer nu poate fi descrisă în cuvinte; de una singură femeia a urcat în turn, locul de unde veneau împuşcăturile, dând cu ochii de criminal. Revederea dintre cei doi a fost una de şoc în care multe gloanţe au fost trase în ambele părţi. Numele criminalului nu vi-l voi dezvălui şi cu atât mai puţin care este legătura dintre acesta şi Coombs.
Imaginaţia de care dă dovadă James Patterson nu are limite, fiind deliciul oricărui cititor însetat de romane poliţiste. Călătoria literară în fascinatul tărâm creat de Patterson va continua cu o altă operă pe care vă voi prezenta-o în curând. Pe mine pur şi simplu m-a impresionat modul său de prezentare, declarându-mă fana sa. Pe curând!
