Titlul: Charlie și fabrica de ciocolată
Autor: Roald Dahl
Editura: Grupul Editorial Art
An apariție: 2022
Număr pagini: 192
Am publicat ieri recenzia la „James şi piersica uriaşă” şi revin cu o alta după ce am lecturat o carte deosebită scrisă de acelaşi inconfundabil scriitor Roald Dahl. Pătrundem, conduşi de autor, într-o căsuţă mică şi neîncăpătoare, unde îşi duceau traiul de azi pe mâine şase adulţi şi un copil, mai exact părinţii lui Charlie Bucket şi cei patru bunici ai băiatului şi el. Micuţul adora ciocolata, însă doar de ziua lui se putea bucura de aroma acestui preparat delicios.
În apropierea locuinţei lui Charlie era cea mai frumoasă şi mare fabrică de ciocolată din lume şi anume Fabrica Wonka. Ori de câte ori micuţul trecea prin faţa porţilor fabricii, acesta micşora pasul şi trăgea aer în piept pentru a simţi aroma dulce ce venea de la fabrică. Iubea mirosul ciocolatei şi tare îşi mai dorea să ajungă în fabrică să vadă ce se petrece în spatele porţilor.
Seară de seară, băiatul era răsfăţat de bunici care-i spuneau tot felul de poveşti, însă istorisirea cu cel mai mare impact asupra micuţului a fost cea legată de Fabrica Wonka. Şirul dezvăluirilor a fost întrerupt într-o seară de întoarcerea domnului Bucket de la serviciu. Acesta le-a arătat membrilor familiei sale un ziar cu ştirea momentului: Fabrica Wonka se deschide în sfârşit, dar numai pentru câţiva norocoşi. Cu alte cuvinte, Domnul Willy Wonka va deschide porţile fabricii sale de ciocolată pentru cinci copii norocoşi care vor găsi Biletele de Aur ascunse în ambalajele produselor sale.
Sărăcia îl transformase pe Charlie într-un schelet, însă norocul nu l-a ocolit pe băiat căci micuţul a găsit un dolar în zăpadă. Flămând şi dornic să pună ceva în gură, copilul a dat fuga la cel mai apropiat magazin de unde a luat două batoane de ciocolată pe care le-a savurat numaidecât. Dar ce să vezi, în ambalajul celei de-a doua ciocolate se ascundea râvnitul Bilet de Aur.
Mult aşteptata vizită la fabrica de ciocolată a avut loc pe 1 februarie. Cei cinci câştigători însoţiţi de ambii părinţi s-au postat în faţa porţilor, aşteptând marea deschidere, în timp ce Charlie îl ţinea strâns de mână pe Bunicul Joe.
Şeful fabricii de ciocolată avea drept angajaţi omuleţii Oompa-Loompa, dar şi veveriţe care-i spărgeau alunele astfel încât sâmburii să rămână intacţi.
Vizitatorii au avut parte de un tur al fabricii plin de peripeţii, însă la final numai un copil a rămas lângă domnul Willy, acesta fiind chiar eroul nostru Charlie. Ce s-a întâmplat cu ceilalţi patru copii, vă las să descoperiţi singuri citind opera de faţă. Finalul romanului „Charlie şi fabrica de ciocolată” de Roald Dahl este unul spectaculos deoarece domnul Willy i-a promis lui Charlie că-i va lăsa lui fabrica de ciocolată. Pe lângă asta, întreaga familie a băiatului este invitată să locuiască de acum înainte în vestita fabrică.
Scriitorul ne prezintă două tipuri de copii, cei care ascultă de părinţi şi cei râzgâiaţi. Cei din urmă vor avea mult de suferit şi vor ieşi cam şifonaţi din vizita de la fabrica de ciocolată. Încăpăţânarea acestora şi înverşunarea de a nu asculta de ceilalţi îi va duce în situaţii greu de suportat. Prefer să nu vă spun mai multe pentru a păstra suspansul între voi, dragii mei, şi opera de faţă, una de nota 10 care se citeşte uşor, fiind pe placul tuturor.
Charlie era iniţial un personaj oarecare dintre cei cincisprezece copii îngrozitori, iar povestea se numea „Charlie’s Chocolate Boy”. În prima variantă a manuscrisului, zece Bilete de Aur erau ascunse în fiecare săptămână în ambalajul batoanelor de ciocolată Wonka. Nici episodul vizitei în fabrica de ciocolată nu era foarte special – avea loc în fiecare sâmbătă. Roald Dahl a rescris complet romanul după ce nepotul său i-a spus: „Unchiule Roald, nu-mi place deloc”.
Pe blog mai puteţi găsi recenzia unei alte opere, „James şi piersica uriaşă”, semnate de Roald Dahl, dar şi câteva curiozităţi care-l fac special pe pagina Secretele din jurul cărţilor.
Spor la citit şi pe curând, deoarece vă pregătesc o nouă surpriză şi anume continuarea volumului de faţă!
