Titlul: Danny, campionul lumii
Autor: Roald Dahl
Editura: Grupul Editorial Art
An apariţie: 2020
Număr pagini: 256
Tatăl lui Danny era atras de motoarele maşinilor aşa că mulţi oameni apelau la dânsul pentru a le repara maşinile. În timp ce alţi copii se jucau cu tot felul de jucării de plastic, eroul nostru se juca cu roţile dinţate, pistoane nămolite de ulei sau arcuri, căpătând uşor, uşor dragoste pentru mecanică. Încetul cu încetul Danny a furat din îndemânarea părintelui său, iar la vârsta de şapte ani învăţase să demonteze un motor şi să-l asambleze la loc piesă cu piesă. Tot la această vârstă, băiatul a plecat la şcoală. Unitatea de învăţământ se afla la trei kilometrii distanţă de locuinţa copilului, însă acesta însoţit de părintele său parcurgeau drumul pe jos într-o jumătate de oră.
Viaţa micuţului nostru se învârtea în jurul benzinăriei, atelierului auto, şcolii şi de asemenea în jurul satului ce ascundea păduri, câmpuri şi pârâie. Aceste privelişti minunate nu-l plictiseau deloc pe copilandru.
Danny a construit alături de tatăl său un zmeu pe care l-a înălţat apoi, dar şi un lampion chinezesc, după care au făcut o casă în copac. Nici arcul cu săgeţi, picioroangele sau bumerangul nu au fost străine de micuţ. La opt ani, părintele băiatului i-a confecţionat o maşină uimitoare, cu patru roţi de bicicletă şi lădiţe de fructe. Copilaşul a botezat-o Fructo; zilnic se plimba cu aceasta, dându-şi drumul din vârful dealului. Toate aceste obiecte confecţionate cu multă dragoste de părintele băiatului au menirea de a-i bucura zilele, făcându-i copilăria fericită, fără griji, dar cu amintiri frumoase.
O altă pasiune a tatălui eroului nostru este vânatul fazanilor, o acţiune ale cărei secrete le-a învăţat chiar de la tatăl său, bunicul lui Danny.
În apropierea locuinţei celor doi se afla pădurea domnului Victor Hazell, un om dur şi nemilos. Într-o seară, tatăl lui Danny a decis să meargă în această pădure cu gândul de a prinde câţiva fazani însă planurile bărbatului au eşuat deoarece a căzut într-o capcană pusă de oamenii proprietarului; capcana era de fapt o groapă săpată în pământ de circa doi, trei metrii. Speriat că tatăl său a întârziat foarte mult, copilul a urcat la volanul maşinii ce era la reparat, în curtea sa, luând drumul pădurii. Danny a dat dovadă de mult curaj, un copilandru a putut face faţă unei păduri imense pe timp de noapte, fără a se speria, abandonând totul şi luând-o la fugă. Cu ajutorul unei funii, băiatul a reuşit să-şi scoată tatăl din groapă şi chiar l-a ajutat să se deplaseze căci bărbatul suferise o lovitură urâtă la gleznă.
Dorind să se răzbune pe domnul Hazell pentru toată răutatea sa, tatăl lui Danny s-a tot gândit cum să i-o coacă acestui om malefic, mai ales în ziua în care pe proprietatea sa vor veni tot felul de oameni de viţă nobilă, la vânat de fazani, însă copilul a venit cu o idee genială: în stafide, preferatele fazanilor să introducă somnifere astfel păsările vor adormi de îndată ce le vor înghiţi fiind gata de „cules” de pe ramurile copacilor. Zis şi făcut. Atât tatăl cât şi fiul au umplut stafidele cu prafuri după care le-au dus în pădure. Roadele planului nu au întârziat să apară. O sută douăzeci de fazani au căzut într-un somn adânc şi au fost luaţi de Danny şi de tatăl acestuia, urmând să fie împărţiţi celor mai buni prieteni ai familiei.
Oare Danny, tatăl său şi ceilalţi prieteni ai familiei au avut parte de friptura fragedă de fazan? Răspunsul îl găsiţi doar citind opera de faţă, o lectură spumoasă, cu un subiect hazliu, pe placul tuturor!
