Titlu: Al 5-lea călăreț

Autori: James Patterson și Maxine Paetro

Editura: Rao

Număr pagini: 384

An apariție: 2009

Impas, într-o impecabilă serie de cărți polițiste?

 

În Clubul Fetelor de la Crime apare un personaj nou

Avocata Yuki Castellano este noua membră a Clubului Fetelor de la Crime, o prezenţă plăcută care se încadra de minune în tiparul celorlalte fete din club.

Partea întâi: PREMEDITAREA

Într-o zi, locotenentul Lindsay Boxer a fost invitată la prânz de Yuki şi de mama acesteia. În timpul mesei şi al discuţiilor inepuizabile, doamnei Castellano i s-a făcut rău, având nevoie de îngrijiri medicale. Starea de sănătate a femeii, a băgat spaima atât în fiica sa cât şi în prietena acesteia.

Lindsay a revenit la serviciu a doua zi după ce a stat noaptea întreagă cu Yuki pe holurile spitalului. De cum medicii au anunţat că mama lui Yuki îşi revenise, aducând bucurie în sufletele celor două prietene, Boxer a decis să era momentul să plece de la spital şi să se întoarcă la treburile ei.

Warrner Jacobi a anunţat-o pe Boxer că Acum douăzeci de minute s-a raportat un deces, zise el. Femeie, foarte frumoasă în tinereţe, mi s-a spus. Găsită moartă într-un Cadillac în Opera Plaza Garage. Victima arăta impecabil din toate punctele de vedere, iar hainele de firmă pe care le purta anunţau că fusese bogată. Nu prezenta semne de violenţă, iar îmbrăcămintea nu era şifonată. Imaginea impecabilă a femeii nu semnala deloc vreo crimă, însă analizele de laborator realizate de Claire, aveau să aducă lumină şi să spună exact cauza decesului.

Rezultatele analizelor de laborator nu au întârziat să apară, iar verdictul a fost înfricoşător: era vorba de crimă: E crimă, sunt sigură de asta, începu ea. Lividitatea nu se potriveşte cu poziţia în care a fost găsită, şi asta înseamnă că a fost mutată. Am mai găsit vânătăi nu foarte vizibile, palide în partea de sus a braţelor şi pe piept.

Un alt detaliu care ridica multe semne de întrebare era legat de încălţămintea decedatei; pantofii găsiţi în picioarele fetei erau de mărimea 38 şi jumătate, deşi după statura corpului mai mult de 35 nu ar fi purtat, iar talpa acestora era intactă, deci nu au atins niciodată asfaltul. Fata din Caddy nu purta mai mult de treizeci şi cinci. Acei pantofi nu erau ai ei. Iar pantofii aceia n-au atins niciodată asfaltul.

Spitalul Municipal din San Francisco se afla într-un scandal uriaş de malpraxis. Douăzeci de pacienţi muriseră după ce li se administrase un medicament greşit chiar în ultimele zile de internare, atunci când aceştia se pregăteau de externare datorită stării de sănătate bună.

Partea a doua: CRIME, CRIME PESTE TOT

Mama lui Yuki a murit, dându-şi ultima suflare pe patul Spitalului Municipal din San Francisco. Dacă cu o zi în urmă tânăra era fericită căci în ziua următoare îşi putea lua mama acasă, nu putem spune acelaşi lucru despre ea în aceste momente. Tânăra nu înţelegea cum era posibil ca mama sa să se fi simţit atât de bine, să râdă, să glumească cu o zi în urmă, iar în ziua următoare să fie moartă.

 O altă fată tânără, de vreo optsprezece, maxim douăzeci şi unu de ani a fost găsită moartă într-o maşină de lux, un Jaguar XK-E decapotabil, bleumarin. Şi aceasta purta haine de firmă, scumpe, emanând un miros fin de orhidee. La fel ca în cazul precedent, asupra noii victime nu au fost găsite poşetă sau vreun act de identitate, în timp ce maşina era curată. Într-un cuvânt, crima era perfectă, fără vreun indiciu lăsat la locul în care cadavrul a fost găsit.

Ambele cadavre erau date cu parfum în zona genitală şi fuseseră îmbrăcate cu haine scumpe pe care se vedea cu ochiul liber că nu mai fuseseră purtate vreodată. Ambele victime muriseră prin asfixiere.

De mai bine de şase luni de zile, Lindsay avea o relaţie amoroasă cu Joe. Deşi distanţa mare dintre cei doi în ţinea în mare parte unul departe de celălalt, îndrăgostiţii reuşeau să păstreze legătura cu ajutorul telefonului şi al e-mail-lui, iar o dată sau de două ori pe lună, porumbeii aveau parte de câte un week-end magnific, unul în compania celuilalt.

Partea a treia: ÎN CĂUTAREA FETELOR DIN MAŞINĂ

Doctorul Dennis Garza  schimbase cabinetul pentru sala de judecată, deoarece mulţi membrii ai pacienţilor decedaţi îi acuzau, condamnându-l că din vina lui, rudele lor şi-au pierdut viaţa. Asistând la unele procese şi ascultând poveştile reclamanţilor, Yuki era ferm convinsă că acest medic era vinovat şi de moartea mamei sale. Tânăra avocată era hotărâtă să facă orice astfel încât doctorul Garza să plătească pentru greşelile făcute, pentru administrarea greşită de tratament pacienţilor provocator de moarte.

În biroul locotenentului Boxer şi-a făcut apariţia o tânără pe nume Barbara Jane Ross. Aceasta susţinea că fusese prietenă bună cu fata găsită moartă în Jaguar. Decedata se numea Sandy Wegner şi fusese damă de companie. Acum, anchetatorii aveau o pistă pe care trebuiau să o urmeze şi să caute indicii care să-i ducă pe urmele ucigaşului.

 Înainte de a intra în sala de operaţie, pacienta Anita Haggerty, internată la Spitalul Municipal, a rugat-o pe Boxer să-i ofere protecţie căci se simţea în pericol. În urmă cu patru ani, colega sa murise înainte de externare, iar acum, Anita era pe mâinile medicului Dennis Garza, simţind pericolul aproape, iar teamă că ar fi putut să moară, asemenea colegei sale, o îndemnase să ceară ajutor locotenentului. Medicul Garza în loc de înger salvator devenise sperietoare pentru pacienţii săi.

Partea a patra: FATA DE LA EXPOZIŢIE

Ajunsă la spitalul cu pricina, Boxer nu a mai găsit-o pe pacienta care-i ceruse ajutorul, însă, o asistentă drăguţă a cerut să-i vorbească. Aceasta se numea Noddie Wilkins şi lucra în Spitalul Municipal de multă vreme. Femeia i-a povestit lui Boxer cum descoperise cadavrele pacienţilor cu bănuţi pe ochi: Se întâmplă ceva foarte ciudat în spital, îmi zise Noddie. Săptămâna trecută m-am speriat tare când l-am găsit mort pe unul dintre pacienţii mei. Domnul Harris era aşa de plin de viaţă. Se pregătea să meargă acasă, nu să moară. […] în momentul în care l-am găsit mort, avea nişte monede pe pleoape. […] arătau ca monedele, dar erau nasturi, ca de la o jachetă. Aveau un model în relief. […] Erau gravate cu un simbol medical – şerpi care se ridicau pe un toiag, cu aripi în vârf.

În cadrul Expoziţiei Internaţionale de Maşini, într-un Ferrari coupe argintiu din 2007, a fost găsit trupul unei fete. Tânăra a fost descoperită de un copil care era cu tatăl său la expoziţie pentru a vedea cele mai noi modele auto.

Partea a cincea: CUMPĂRĂTURI LA MALL

 În momentele următoare, la frumosul eveniment auto şi-au făcut apariţia Lindsay şi Jacobi alături de echipele lor, pregătiţi să ia amprente şi să caute indicii care i-ar putea ajuta în rezolvarea acestui caz diabolic. Şi această tânără murise precum celelalte două: fusese băută, drogată, apoi strangulată, iar la final spălată şi îmbrăcată în haine noi, după care „aruncată” într-o maşină de lux.

După ce cazul fetei moarte de la expoziţie a făcut furori în presă, prietenii acesteia au sunat la poliţie, oferind anchetatorilor date despre decedată. Lauren McKenna nu avea acum un prieten stabil, era înnebunită după pantofii drăguţi, la modă. Şi, în timp ce, probabil, se prostitua, era şi studentă la zi la Berkeley.

În vârstă de numai nouăsprezece ani.

Punând indiciile cap la cap, Lindsay şi oamenii săi au mers la magazinul de lux Nordstrom, acolo de unde fuseseră procurate hainele, bijuteriile dar şi parfumul cu care fuseseră îmbrăcate victimele. Aici, Louis Bergin, managerul departamentului de aprovizionare, nu a dorit să i se i-a amprentele sau saliva, preferând în schimb să fugă de oamenii legii.

Între anchetatori şi Louis s-a dat un maraton, la finalul căruia victima a căzut pe mâinile oamenilor legii. Deşi iniţial poliţiştii nu aveau nici un motiv întemeiat pentru reţinerea bărbatului, în afară de opunerea la arestare, amprentele lui se potriveau cu cele găsite pe trupul fetei de la expoziţie.

 În căutarea de noi dovezi, anchetatorii au mers la locuinţa lui Louis. Aici, nimeni nu a deschis uşa, astfel că oamenii legii au fost nevoiţi să spargă uşa. De cum au pătruns în casă, o tânără îi aştepta pe pervaz, în afara casei. De cum a dat cu ochii de musafirii nepoftiţi, aceasta s-a aruncat de la fereastră, murind pe loc la contactul cu asfaltul.

Într-o noapte ploioasă, Jacobi l-a urmărit pe doctorul Garza de când acesta plecase de la spital. Medicul a luat cina în oraş, în compania unei blonde slăbănoage de vreo patruzeci de ani, după care se retrăsese în locuinţa sa.

Partea a şasea: VERDICTUL

 Verdictul în cazul de malpraxis în care era implicat Spitalul Municipal din San Francisco a fost anunţat; unitatea medicală a fost găsită vinovată şi nevoită să ofere despăgubire familiilor îndoliate suma de cinci milioane de dolari. Cu toate astea, criminalul continua să-şi facă de cap în spital. Un băieţel de cinci ani, care venise la spital după ce căzuse de pe bicicletă şi-şi rupsese un os, a murit în condiţii misterioase. Era momentul ca Lindsay şi oamenii săi să intervină şi să-l prindă pe Călătorul din Noapte.

Oamenii legii au găsit asupra unei asistente, Marie St. Germaine, o cutie în care erau puse mai multe monede ca cele găsite pe pleoapele pacienţilor morţi.

După mai multe interogări, Boxer a decis să-i facă o vizită şi medicului Garza. Ajunşi la locuinţa doctorului, oamenii legii au avut parte de o mare surpriză şi anume o dâră de sânge. Fără a mai sta pe gânduri, poliţiştii au spart uşa locuinţei lui Dennis Garza. Înăuntru casei, imaginea era una înfricoşătoare: obiecte aruncate la întâmplare şi mult sânge atât pe jos cât şi pe pereţi. În parcarea medicului fusese găsită maşina avocatei O’Mara, cea care a fost apărătoarea familiilor îndoliate în procesul cu Spitalul Municipal. Cu alte cuvinte, O’Mara câştigase procesul în care medicul Garza fusese implicat şi în care acesta pierduse.

Medicul şi avocata erau în avionul spre Rio cu oprire la Miami atunci când oamenii legii au dat ochii cu ei. Simţindu-se încolţit, Garza a luat ostatică o stewardesă, ameninţând că-i va face o injecţie cu insulină, provocatoare de moarte. Faţa lui, odată încântătoare, era acum aproape de nerecunoscut. Trăsăturile i se urâţiseră, buzele i se încreţiseră, pupilele i se dilataseră, iar ochii lui ne străfulgerau.

În portbagajul maşinii lui Garza a fost găsit cadavrul unui bărbat. E mort. Bărbat, alb, păr şaten. Cam pe la treizeci de ani. E plin de sânge, locotenente, Pluteşte în sânge.

Deşi povestea este una surprinzătoare, cu capitole scurte, propoziţii simple şi cât mai detaliate, o caracteristică generală a operelor semnate de James Patterson, finalul acestei opere nu m-a impresionat în mare măsură, în comparaţie cu evoluţia evenimentelor și celelalte romane din seria de cărți consacrate. M-aş fi aşteptat la un final mai complex, cu mai multă acţiune asemenea celorlalte romane ale scriitorului. Cu toate acestea, în menţin părerea că Patterson merită citit şi descoperit. Lectura şi descoperirea altor cazuri interesante din lumea crimelor scrise de Patterson va continua, clasându-l pe un loc fruntaş pe lista scriitorilor mei preferaţi.

Până în acest moment pe blogul Cărțile Tinerilor puteți citi recenziile la alte cinci cărți din seria Clubul Fetelor de la Crime: 4 iulie , Al 3-lea caz , 1-ul pe lista morții , Casa de pe plajă , A 2-a șansă.