Titlul: 4 iulie
Autor: James Patterson & Maxine Paetro
Editura: Rao
An apariție: 2007
Număr pagini: 384
Rezumat
Părțile cărții
Partea I: Nimănui nu-i pasă
Romanul polițist 4 iulie de James Patterson şi Maxine Paetro este una dintre cărțile de citit neapărat din seria Clubul Fetelor de la Crimă. Direct vizați sunt cititorii dornici de senzații tari și avizi de cazuri dificile ce așteaptă o rezolvare salvatoare de vieți omenești. Cartea debutează în forţă; un adolescent a fost găsit electrocutat în cada unui hotel mizerabil: Era complet gol, un blond costeliv cu un piept fără păr, pe jumătate șezând în cadă, cu ochii ieşiţi din orbite, cu spumă la gură şi la nări. Accidentul casnic ieşea din ecuaţie din cauza celor trei cuvinte scrise cu spray pe uşă, cuvinte care le dădeau anchetatorilor de înţeles că din nou aveau de a face cu un criminal. Textul care însoţea decesul era următorul: NIMĂNUI NU-I PASĂ.
Jacobi şi Boxer au urmărit un Mercedes negru. La volan era o tânără, însoţită de fratele său. Cei doi furaseră maşina, nu deţineau permis de conducere, dar aveau asupra lor ar,e cu care au tras în oamenii legii. În legitimă apărare, Lindsay a tras în cei doi copii, aducând-o pe fata pentru totdeauna la tăcere.
Partea a doua: concediu neplanificat
După conflictul cu cei doi adolescenţi, Jacobi a trebuit internat la Terapie intensivă, starea lui fiind una foarte grea, în timp ce Boxer a fost transportată la Reanimare. De cum a ieşit din spital şi a ajuns acasă, Boxer a primit o înştiinţare oficială din care reieşea că doctorul Andrew Cabot o dăduse în judecată pentru ucidere din culpă, utilizare excesivă a forţei şi comportament nepotrivit al ofiţerului de poliţie. Derulând în minte clipele întâlnirii cu cei doi fraţi, era clar ca lumina zilei că fusese un caz de legitimă apărare: Trăseseră în mine şi în Jacobi, fără ca noi să fi îndreptat înainte armele spre ei. Le ordonasem să arunce pistoalele, şi apoi acţionasem. Jacobi îmi e martor. Cu toate astea, Încremenisem în scaunul meu, paralizată de un sentiment din ce în ce mai apăsător că uitasem ceva important.
Ceva care chiar putea să mă afecteze.
Boxer avea nevoie de doi reprezentanţi în procesul care o aştepta; Mickey Sherman o reprezenta din partea Poliţiei din San Francisco, în timp ce Castellano era avocatul său.
În ziua procesului, analizele la sânge ale locotenentului Boxer au confirmat că aceasta consumase alcool înainte de conflictul avut cu cei doi fraţi. În corpul femeii se găsișse 0,067 nivelul de alcool în sânge.
Până instanţa o va găsi nevinovată pe Boxer, locotenentul era suspendată din activitate, beneficiind astfel de un concediu neaşteptat. Alături de Martha, căţeluşa sa, Lindsay a hotărât să se retragă în casa surorii sale, departe de agitaţia din oraş, dar mai ales de presa care o vâna zi de zi.
Boxer a cumpărat un Bonneville, care nu pornea, cu gândul de a-i schimba piesele stricate, făcând-o să meargă din nou. Titlul unui ziar local i-a atras acesteia atenţia: SOŢIA UNUI DOCTOR LOCALNIC ÎNJUNGHIATĂ ŞI OMORÂTĂ ÎN CASA EI. DOCTORUL DAT DISPĂRUT. În urma primelor cercetări a rezultat că soţia medicului a fost asasinată, apoi biciuită. Acelaşi comportament, Boxer, l-a mai întâlnit la un caz, primul ei caz, imediat după ce a finalizat cursurile. Cazul „John Doe numărul 24” a fost încheiat fără a i se găsi autorul.
Partea a treia: înapoi în șa
Lindsay a mers la casa Daltry pentru a arunca o privire locului crimei. Mă furişam la scena unei crime, în loc să mă ocup oficial de caz, iar asta mă făcea să mă simt ciudat şi neconfortabil, ca şi cum această crimă n-ar fi fost treaba mea şi n-aveam ce să caut aici. Locotenentul a încercat să găsească vreo legătură între uciderea lui O’Malley şi asasinarea soţilor Alice şi Jake Daltry. Pentru a avea un rezultat cât mai bun şi mai rapid, Boxer i-a cerut ajutorul şi prietenei sale Claire. Pasiunea pentru munca pe care o avea nu o putea ţine pe locotenent departe de anchete şi de omucideri; pentru aceasta găsirea făptaşului conta mai mult ca orice.
Un alt cuplu, Annnemarie şi Joseph Sarducci, a fost găsit fără viaţă în casa în care locuiau. Cadavrele celor doi soţi au fost descoperite de către copilul decedaţilor în vârstă de treisprezece ani. Gândul că ucigaşul lor îşi făcea în continuare de cap, omorând cu regularitate, o înfiora pe Boxer, împingând-o în mijlocul acţiunii, să pună un umăr în rezolvarea cazului. Criminalul trebuia găsit. Pentru asta ea trebuia să fie înapoi în șa.
Partea a patra: Încercări și belele
Insistentă din fire, Boxer a mers la locul ultimei crime, acolo unde a dat peste comandantul Stark. La rugăminţile lui Lindsay, Stark a fost de acord ca Boxer să ia parte la cercetări, conştient de faptul că orice ajutor cât de mic poate fi de mare ajutor.
Locotenentul Lindsay a continuat să-şi menţină teoria conform căreia cazul „John Doe numărul 24” avea semnături identice ca omorurile curente, chiar dacă distanţa dintre cazuri era de 10 ani. Aceasta ştia că criminalii în serie îşi păstrează tactica chiar dacă timpul trece pe lângă ei.
Cazul celor opt crime se prezenta astfel: toate victimele aveau gâturile tăiate, cu excepţia lui Lorelei O’Malley, care fusese sugrumată; toate victimele au fost biciuite. Probele de la faţa locului sugerează existenţa a trei ucigaşi. Medicul legist spune că are impresia c-ar fi fost folosite cuţite şi curele diferite, susţinând teoria mea că erau mai mulţi făptaşi, dar altceva n-aveam. Nici un fir de păr, nici o fibră, nici o amprentă, nici o urmă de ADN.
Procesul cu familia celor doi fraţi, dintre care unul decedat, iar altul în scaun cu rotile, bătea la uşă. În cazul în care Boxer ieşea vinovată, aceasta avea de dat familiei îndurerate cincizeci de milioane de dolari, reprezentând costul facturilor medicale pe viaţă ale lui Sam Cabot, precum şi o despăgubire pentru durerea lui şi pentru suferinţa şi tristeţea familiei plus încă o sută de milioane ca daune, astfel încât să se trimită un mesaj clar tuturor poliţiştilor din această ţară, cum că un astfel de comportament este inacceptabil.
Verdictul a fost unul multaşteptat, care a eliberat-o pe Boxer de orice vină: Noi, juriul sus-numitului proces, o găsim pe acuzata, locotenentul Lindsay Boxer, nevinovată de acuzaţiile care i se aduc. Lindsay ere curată şi pregătită să revină în câmpul muncii, acolo unde cazurile de omucideri o chemau în mijlocul acţiunii după atâtea încercări și belele.
Partea a cincea: Mieunatul pisicii
Deşi se putea întoarce la serviciu oricând, Boxer a dat San Francisco pe Holf Moon Boy pentru câteva zile. În noua locaţie, locotenentul avea de prins un criminal care îşi omora victimele după care le biciuia.
De cum a ajuns din nou în casa sorei sale, Lindsay a avut parte de un „bun venit!” aparte; în jurul orei 2:17, întunericul şi liniştea nopţii au fost spulberate de o duzină de gloanţe având ca ţintă locuinţa în care se adăpostea Boxer. Singură în casă, având-o doar pe căţeluşă aproape, femeii i-au trecut mii de gânduri negre, printre care şi propria moarte. Să fi fost un avertisment pentru mine, să mă ţin departe de Half Moon Bay?
Sau atacatorul chiar încercase să mă omoare?
În curtea casei surorii locotenentului, oamenii legii au găsit o curea, însă acest obiect nu prezenta nici o amprentă, doar câteva picături de sânge de bovină. Ucigaşii nu încercaseră să mă ucidă.
Cureaua era un avertisment, menit să mă gonească de-acolo.
În timp ce era cu căţeluşa sa la plimbare, eroina noastră a fost urmărită. Instinctele de apărare ale patrupedului şi dorinţa de micuţului animal de a-şi apăra stăpâna cu orice preţ, a ajutat-o pe Lindsay să pună mâna pe Keith, angajatul benzinăriei. Tânărul a mărturisit toate crimele pe care le săvârşise, dar şi modul diabolic de lucru. Cu toate astea, Boxer era de părere că Keith mai avusese ajutoare pe care încerca să le acopere, să le ţină departe de poliţie, să fie liber şi să-şi facă jocurile murdare în continuare.
Vizita micuţei Allison în casa surorii lui Boxer avea să facă lumină în cazul celor opt crime. Ce rol a avut copila în elucidarea misterului vă las să descoperiţi singuri. Încă o carte de nota 10 dintr-o serie misterioasă ce are multe cazuri de rezolvat de către Clubul fetelor de la crime în frunte cu locotenentul Lindsay Boxer.