Trăistuţa pedagogului – Aurora Luchian

Cu aceeaşi bucurie cu care am primit vestea apariţiei celui de-al doilea volum de autor „Trăistuţa pedagogului”, Editura Editgraph, 2014, al poetei Aurora Luchian, vă prezint gândurile mele pe marginea lecturii.

Încă o dată titlul volumului de poezii conţine un diminutiv; dacă, primul volum a fost intitulat „În papuceii copilăriei”, cel de-al doilea poartă titlul de „Trăistuţa pedagogului”. Trăistuţa reprezintă diminutivul substantivului traistă şi este definită ca fiind: un obiect în formă de sac, confecţionat din pânză groasă sau din lână şi prevăzut cu o baieră pentru a fi agăţat, care serveşte la transportul sau la păstrarea unor obiecte, mai ales a mâncării; După lecturarea în întregime a poemelor şi făcând referire la titluri pot afirma că: esenţele tari se ţin în sticluţe mici.

Acum, în apropierea sărbătorilor de iarnă, poeta Aurora Luchian ia locul lui Moş Crăciun şi scoate din „Trăistuţa pedagogului” cele mai frumoase comori prin file, […] Căci am scris-o cu mult drag,/Tot ce mi-a şoptit un Mag!/Epigrame şi catrene,/Poezii, poveşti rimate,/Jocuri „isteţe”, ca teme,/Ghicitori nenumărate. […] N-am uitat nici de balade,/Ori scenete. Ce migală!/Fabule, căci nu se cade,/Să fie trăistuţa goală!. (Trăistuţa pedagogului).

Fascinat de magie,/Basm, culoare şi visare, componente ale universului copilăriei, eul liric afirmă cu bucurie că N-aş mai vrea să mă fac mare!. Acest tărâm de poveste nu poate avea grad de comparaţie, el este unic pe faţa pământului şi tot atât de preţios este şi-n inima celui care-l  poartă. E atâta soare-n tine!/Apele-s mai dulci, mai line,/Bolta-i maramă albastră,/Orice pasăre-i măiastră!/La tine, copilărie,/Lumea-i ca o poezie! Florile-s mai parfumate,/Verile mai animate. (Dulcea mea copilărie!).

Poeta ca un Tată-An atent şi interesat de toate mişcările ori acţiunile celor patru fete ale sale (anotimpurile) stă şi le analizează, scoţând la lumină adevărata lor bunătate şi adevăratul lor talent, cu care au fost înzestrate încă de la „naştere”. Aceste calităţi demne de invidiat le fac, pe fiecare în parte, Zânele bune ale naturii.

Mărţişor a venit iară,/Să scoată iarna afară./A adus mare alai!/ – Îndrăzneşte să mai stai!/ A strigat în cap de oaste,/Şi a îmboldit-o-n coaste,/Cu vreascuri ce le-a-ngheţat,/Şi s-au frânt, şi au picat… (Mărţişor şi Primăvara).

Vara lungă şi fierbinte,/Ca-n cuptorul cu plăcinte;/S-a jucat cu vântul cald,/Şi din zburd şi mare drag,/L-a trimis pe nori de frişcă,/Nicio frunză nu mai mişcă! (Dragă vară, ţine minte!).

Născu vara, spice, flori,/Zefir parfumat în zori,/Din săruturi, maci ca focul,/Gângănii ce-şi cată locul/Prin atâta frumuseţe;/Şi soare plin de largheţe. (Saltă-ţi vară, poala-n sus!).

Câmpul iar a-ngenuncheat/Peste ierburile toamnei./Pe strai i s-au aninat/Ciulini şi scaieţii doamnei,/Dar el şade nemişcat,/Şoptind rugi ca în păcat. (Balada câmpului de toamnă).

Cerul, spre apus, se-mbracă/În veşmânte cenuşii,/Lăsând văl de promoroacă,/Bucăţele argintii,/Peste pomi, poteci şi ape,/Păsărilor le-a pus cape. (Tot sătucu-i sub zăpadă!).

A sosit un fulg de vată,/Şi s-a cuibărit pe nas,/Dar se făcu râu de apă,/Apoi jos, făcu popas./Au mai năvălit vreo şase,/Danteluţe sclipitoare;/Să-i ating nu mai am şanse,/Toţi sunt parcă, lăcrămioare! (Lumea-i albă ca o frişcă!).

Nici personajele faimoase (Moş Nicolae, Moş Crăciun sau Iepuraşul de Paşte) cu care copiii poartă o legătură faimoasă, în anii inocenţei şi nu numai, şi pentru care se fac/sunt „cuminţi”, nu au scăpat din vizorul liric al poetei:

Prin fereastra ta, brodată,/Cu brăduţi şi flori de vată,/Tot priveşti spre ulicioară,/Aşteptând pe Moş s-apară./Scârţâie neaua-ngheţată./Un moş bâjbâie la poartă,/Alb ca şi bunicul tău,/Şi cară un sac, cu greu. (Moş Nicolae).

Moş Crăciun, dragule Moş,/Ştiu că eşti un generos;/Eu te rog, atunci când vii,/S-aduci daruri la copii./Să ai Moşule, doi saci,/Să dai la copii săraci,/Tot ce n-au avut vreodată,/Prăjituri şi ciocolată,/Fructe, jucării, ce-ai vrea,/Că tare i-ai bucura!. (Rugăminte către Moş Crăciun).

Preocupat, Morcoveaţă/S-a trezit de dimineaţă,/Fiindcă azi e o zi mare,/Cea mai sfântă sărbătoare./E Paştele şi vă zic,/Chiar de e aţa de mic,/Trebuie s-ajungă el/Pe la orice prichindel. (Iepuraşul de Paşte)

Sufletul inocent al autoarei nu rămâne indiferent în faţa micilor vieţuitoare, cărora „le ascultă” povestea vieţii, o viaţă ţesută atât din bine cât şi din rău, şi spre bucuria lor, le-o îndulceşte cu versuri închinate lor: „Ţânţarul cu bocăncei”, „Iepuraşul în zi de Paşte”, „Greieraşul – profesoraş”, „Iese ursul din bârlog”, „Povestea unui greieraş”, „Cioara şi vrabia”, „Pedeapsa muştei gospodine”, „Povestea unui iepuraş”.

Universul copilaşilor se învârte în jurul a două fiinţe dragi, scumpe şi blânde, Mama şi Bunica, fiinţe fără de care viaţa ar fi incoloră şi lipsită de protecţie ori de cele mai frumoase poveşti aflate pe genunchiul bunicii ori înainte de culcare. De la acestea am aflat tot ce-i bine şi rău în viaţă, deci cu ajutorul lor am făcut primii paşi, şi azi, le răsplătim, mulţumindu-le cu ajutorul poeziilor: „Bunica”, „Mama, echilibrul copiilor – Pământul şi cerul”.

Mai este puţin până când vom spune „adio” Vechiului An şi „bun venit” Noului An aşa că, haideţi să recapitulăm împreună evenimentele importante sau mai puţin importante şi să întocmim lista planurilor pentru viitor. Anul vechi e bătrân tare,/Tremură-n bastonul său./I s-a scurs timpul, se pare,/Căci soseşte Anul Nou./Numără încetinel,/Ultimele zilişoare,/Se-ncurcă, e bătrânel:/„Plec astăzi, sau mâine, oare?” (Anul vechi şi Anul Nou).

Volumul „Trăistuţa pedagogului” se încheie cu un frumos buchet de ghicitori pentru copiii isteţi; nu vă lăsaţi mai prejos şi puneţi-vă minţile la lucru ca să fiţi primii care dau răspunsul corect; eu le ştiu deja, acum e rândul vostru!

Poeta Aurora Luchian scrie versuri după dictarea sufletului său de copil, fapt descoperit de-a lungul lecturii. Aceste poeme sunt adevărate comori de sfaturi şi de morale care ajută cititorul să găsească drumul cel drept spre o viaţă frumoasă. Am adăugat acest volum în trăistuţa cărţilor preferate.