Titlul: Basme
Autor: Fraţii Grimm
Editura: Herra
Număr pagini: 288
Povestea Cei şase servitori de Fraţii Grimm ne prezintă soarta unei împărătese bătrâne care pe lângă faptul că-şi conducea poporul, mai făcea şi vrăji dintre cele mai rele. Această femeie avea o copilă frumoasă că la soare te puteai uita, dar la dânsa ba. Malefica bătrânică nu dorea binele fetei sale, ci mai degrabă, să ucidă peţitorii care nu puteau duce la capăt sarcinile impuse de femeie.
Un act de mare curaj – să pețești fiica unei cotoroanțe
Zvonul că bătrâna împărăteasă are o fată frumoasă a ajuns şi la urechile unui fiu de împărat care, curajos din fire, a decis să-şi încerce norocul. Tatăl feciorului de cum a auzit de planul acestuia i-a interzis vehement să se ducă la cotoroanţă şi să-i ceară mâna fiicei acesteia, ştiind că feciorii care au îndrăznit să se ducă la peţit, nu s-au mai întors niciodată. De la acest episod de ceartă între tată şi fiu, băiatul de împărat a căzut într-o boală grea ce l-a ţinut la pat mai bine de şapte ani fără ca vreun doctor să-i găsească leac. Văzând că nu mai există nicio şansă ca fiul său să redevină cel de odinioară, împăratul i-a dat acceptul de a-şi încerca norocul în peţitul fetei de împărăteasă.
Tovarăși de drum și de poveste
De cum a primit binecuvântarea părintelui, feciorul a şi pornit la drum. De-a lungul călătoriei, acestuia i-au ieşit în cale diferiţi oameni (un om mare cât un munte, Omul ce avea puterea de a asculta tot ce se petrece în lume, Omul de o mie de ori mai lung decât muntele cel mai înalt de pe pământ, Omul cu privirea puternică de putea distruge totul în jur, Gerilă şi Ochilă) cu puteri supranaturale pe care băiatul i-a luat cu dânsul spre casa vrăjitoarei.
Trei din trei teste
Ajuns la palat, tânărul a cerut să i se dea cele trei sarcini pentru a putea lua fata de soţie.
Prima sarcină a prinţului a fost să-i aducă împărătesei inelul pierdut în Marea Roşie. Cu ajutorul Omului cu privirea ageră, prinţul a descoperit locul unde se afla bijuteria, apoi, Grăsanul a golit apa din mare dintr-o singură înghiţitură, lăsându-l apoi pe Lungilă să ia micul obiect. Văzând minunea, prinţul a luat inelul şi i l-a dus împărătesei, care după multe analizări a recunoscut că bijuteria era a ei.
A două sarcină a fost mai grea: prinţul a avut de mâncat o cireadă cu trei sute de boi, cu tot cu oase, carne, coarne şi păr, şi să bea toate cele trei sute de butoaie cu vin din beci. Vestea bună a fost că eroul nostru a primit îngăduirea din partea gazdei şi a putut să aducă pe cineva, ca să nu se plictisească în timpul copiosului ospăţ. După ce toate detaliile celei de-a doua provocare au fost puse la punct, prinţul s-a retras la slujbaşii săi cu care a conturat planul: Grăsanul îl va însoţi la masă pe tânărul erou. Cât ai bate din palme, Grăsanul a înghiţit nemestecaţi boii şi a băut tot vinul.
A treia poruncă a sunat astfel: În seara aceasta, îmi voi aduce fiica la tine în iatac, iar cât veţi sta împreună de veţi vorbi, ai grijă să nu te fure somnul. Când va bate miezul nopţii, voi intra în odaie, iar de nu voi mai găsi fata în braţele tale, atunci vei fi pierdut. La lăsarea nopţii, femeia cea malefică şi-a adus copila în casa prinţului; Lungilă s-a încolăcit în jurul celor doi porumbei, în timp ce Grăsanul s-a aşezat în dreptul uşii.
Cu toate măsurile de precauţie, somnul i-a luat pe toţi, şi au dormit până în ziua următoare, la ora doisprezece. De cum s-au trezit au început să se văicărească, văzând că au pierdut fata, însă numai Urechilă mai era stăpân pe situaţie. Acesta, cu ajutorul puterilor sale a descoperit unde era ascunsă copila: prinţesa se află închisă într-o stâncă la trei sute de mile. În salvarea fetei au pornit Lungilă şi Ochilă care cu o privire a spart stânca eliberând-o pe frumoasa copilă şi aducând-o înapoi la tânărul prinţ.
La întoarcerea împărătesei, mare i-a fost mirarea acesteia să constate că fata sa este tot lângă fecior, deci băiatul a îndeplinit cu succes toate cele trei porunci şi s-a dovedit a fi mai puternic decât vrăjitoarea. Cum numai răutatea avea în inimă, împărăteasa ştia unde să ţintească astfel încât să-şi întoarcă copila şi să bage cearta şi ura între cei doi viitori soţi. Împărăteasa i-a reproşat fiicei sale că o ruşine mai mare nu există ca aceea ca o fată de împărat să fie supusă unui om oarecare.
De cum a auzit una ca asta, inima copilei s-a umplut de răzbunare şi a venit chiar ea cu o nouă sarcină pentru flăcău. A cerut să i se aducă trei sute de lemne şi a vrut ca unul dintre servitorii feciorului în frunte cu acesta să se aşeze în mijlocul butucilor pentru a suporta căldura focului. Cum Gerilă nu făcuse până atunci nimic pentru stăpânul său, acum i-a venit rândul. Acesta a fost aşezat în mijlocul lemnelor care au ars trei zile continuu până au fost mistuite.
Cât de departe poate merge ura
După ce a fost îndeplinită şi cea de-a treia misiune, împărăteasa a fost nevoită să-i dea flăcăului mâna fiicei sale. După ce alaiul nunţii a pornit, bătrâna cea rea a ordonat gărzilor sale să-i aducă copila înapoi. Însă, planul femeii a fost auzit de Urechilă şi sfătuindu-se cu Grăsanul au găsit împreună soluţia salvatoare: Grăsanul a început să scuipe câteva guri din apa mării pe care o înghiţise, făcând un lac imens în care s-au înecat toţi războinicii vrăjitoarei. După aceasta, bătrâna şi-a trimis cavalerii însă Ochilă a avut grijă de ei. Cu o singură privire i-a distrus pe toţi.
În drumul spre palat, prinţul s-a oprit la un porcar pe care l-a prezentat soţiei sale drept tatăl său. Cum a reacţionat tânăra soţie şi ce s-a întâmplat cu cei doi la ferma de porci, vă las să descoperiţi singuri doar citind opera de faţă. Lectură plăcută tuturor!
