Titlul: Povești
Autor: Fraţii Grimm
Editura: Cartex
Număr pagini: 160
Într-o zi, pe când croitoraşul cosea de zor lângă fereastră, pe stradă trecea o ţărancă, iar aceasta striga în gura mare: Dulceţuri de vânzare! Dulceţuri de vânzare!. Auzind-o, eroul nostru a decis să cumpere câte ceva din bunătăţile scoase la vânzare de către femeie. După aceea, croitoraşul a uns o felie de pâine cu dulceaţă, apoi a lăsat-o pe masă, gândindu-se că o va savura imediat după ce-şi va termina treaba.
Însă ce să vezi, mirosul dulceţei a trezit la viaţă muştele de pe tavan care au invadat de îndată bucata de pâine. Supărat, băiatul a luat o cârpă şi a început să lovească insectele. După prima lovitură, croitoraşul a constatat că şapte suflete zăceau cu picioarele în sus, lucru ce l-a satisfăcut pe deplin.
După acest eveniment important, ce nu trebuia ţinut ascuns, croitoraşul şi-a croit un brâu gros, brodat cu litere mari: ŞAPTE DINTR-O LOVITURĂ, după care a decis să plece în lumea mare, luând cu el doar o bucată de brânză şi o pasăre ce fusese prinsă în tufişuri.
Drumul pe care a apucat croitoraşul ducea spre un deal, unde s-a întâlnit cu un uriaş. Eroul nostru l-a invitat pe uriaş să-l însoţească la drum, însă acesta, îndoindu-se de calităţile flăcăului, l-a supus unor probe deloc uşoare: l-a pus să zdrobească o piatră până scoate apă din ea, însă croitoraşul a scos bucata de brânză din buzunar, scurgând-o de zer; l-a pus să arunce o piatră, dar eroul nostru a scos pasărea din buzunar şi i-a dat drumul.
După cele două probe de foc, uriaşul l-a rugat pe eroul nostru să-l ajute la căratul unui stejar. Croitoraşul s-a ascuns între crengi, dând doar senzaţia că duce în braţe un pom, în timp ce uriaşul chiar ţinea de trunchiul pomului.
Văzându-l aşa viteaz, uriaşul l-a invitat la peştera uriaşilor. Aici, matahala l-a condus pe musafirul său în dreptul unui pat mare, invitându-l să doarmă. Cum patul era prea mare, eroul nostru a ales doar un colţişor. La miezul nopţii, gazda, crezând că tânărul doarme dus, s-a sculat, a luat un drug de fier, lovind patul până l-a făcut bucăţi. Acum era fericit crezând că a scăpat de micul viteaz.
În ziua următoare, uriaşii au plecat în pădure fără să-şi mai amintească de croitoraş, însă acesta s-a trezit odihnit şi le-a luat urma. Când l-au văzut, uriaşii s-au speriat atât de tare încât au luat-o la fugă de frica eroului nostru.
Văzându-şi de drum, viteazul nostru a ajuns la curtea unui palat mare. Simţindu-se obosit, s-a întins pe iarbă, căzând într-un somn adânc.
Împăratul acestui ţinut, l-a rugat pe croitoraş să intre în armata sa, apărându-l în caz de război. Croitoraşul a acceptat, primind astfel o casă frumoasă, dar şi iscând invidia celorlalte căpetenii de oşti.
Temându-se de posibilitatea de a-şi pierde luptătorii cei mai buni din cauza croitoraşului, împăratul a decis să-l trimită pe acesta într-o misiune şi anume să le vină de hac celor doi uriaşi ce i-au adus împăratului mari pagube. Dacă va duce această misiune la bun sfârşit, croitoraşul se va alege cu jumătate de împărăţie dar şi cu fata împăratului. Despre cum a reuşit în misiunea sa, cât şi despre tactica de atac a croitoraşului viteaz şi inteligent asupra celor doi uriaşi, vă las să descoperiţi singuri, căci altfel aş spulbera tot farmecul şi suspansul operei de faţă.
Victoria croitoraşului în faţa celor doi uriaşi nu l-a determinat pe împărat să-şi ţină promisiunea făcută ci dimpotrivă, l-a rugat din nou pe flăcău să-l scape de un inorog, dar şi de un porc mistreţ. Şi de această dată croitoraşul a ieşit învingător. A câştigat astfel jumătate din împărăţie şi a obţinut mâna fetei de împărat.
Tânăra, auzindu-şi însă soţul vorbind noaptea în somn a descoperit că nu se trage dintr-un neam ales, fiind un simplu croitor. Descoperirea a supărat-o nespus de tare. L-a rugat pe tatăl ei să o scape de soţ. Împăratul împreună cu a lui fiică au pus la cale ca noaptea, când croitoraşul va dormi buştean, slugile lor să-l lege şi să-l trimită cu o corabie în lumea mare. Planul celor doi a fost însă auzit de victimă. Ce a urmat apoi, va rămâne pe veci un secret pentru voi, dragii mei, dacă nu veţi citi povestea de la început până la sfârşit.
Povestea „Croitoraşul cel viteaz” de Fraţii Grimm ne prezintă un erou care dă dovadă de multă isteţime, pe lângă noroc şi vitejie. Este un personaj îndrăgit de cei mici şi iubit de cei mari, care ne îndeamnă să ne luăm inima în dinţi în faţa oricărei provocări şi să ne punem mintea la contribuţie căci sigur vom născoci ceva care să ne scape de necaz. Acestea fiind spuse, mă retrag nu înainte de a vă mărturisi un mare adevăr: lumea basmelor este şi va fi mereu actuală, iar pentru a-i menţine flacăra aprinsă, citiţi-o şi povestiţi-o celor dragi!
