Titlul: Hai să ne prefacem și azi

Autor: Remina Radu

Editura: Bookzone

Număr pagini: 296

An apariție: 2017

Adulterul din apartamentul 22

Identitate ascunsă

Volumul Hai să ne prefacem şi azi de Remina Radu debutează în forţă; protagonista se află într-un taxi, care o va duce la o destinaţie necunoscută, acolo unde, într-un anumit apartament 22 o aşteaptă un bărbat căruia îi va păstra identitatea ascunsă. Atât eroina cât şi amantul său nu au nume ceea ce denotă că povestea lor poate fi a oricăruia dintre cititori. Întâlnindu-se, cei doi trec direct la fapte, înfierbântaţi de focul trupurilor lor care gemeau după întâlniri, după contopire, devenind unul singur pentru câteva clipe magice.

Robert

Din povestirile eroinei aflăm că moartea tatălui său a marcat-o mult, luându-i visele de viitor şi bucuria de a zâmbi. Într-un cuvânt, tânăra se închisese în ea, preferând să o ajute pe mama sa să treacă mai uşor peste pierderea suferită. Timpul a trecut, iar Robert a apărut în viaţa sa, capabil să o readucă cu picioarele pe pământ şi să o înveţe să trăiască din nou. Cei doi au reuşit chiar să se mute împreună, bucurându-se zilnic unul de prezenţa celuilalt: în sinea mea îmi doream un bărbat ca Robert, dar nu am făcut o preselecţie căutându-l în mod deosebit. S-a întâmplat ca drumul meu să ducă spre el, fără ca eu să fiu la volan. Tatăl meu a ieşit din viaţa mea la fel de subit pe cât a intrat Robert la scurt timp şi am luat întâlnirea ca pe un semn.

Jucători la două capete

Deşi relaţia cu Robert mergea pe un făgaş normal, Ea a cedat ispitei, aruncându-se în braţele unui necunoscut. Tema principala a operei de faţă este adulterul; atât Ea cât şi El sunt deja înscrişi într-o căsătorie, însă continuă să se vadă, jucând la două capete. Dacă El merge pe principiul de aventură fără implicare sentimentală, protagonista depăşeşte limitele unei relaţii bazată pe beneficii sexuale, şi începe să dea naştere unor sentimente puternice pentru amant.

Frânturi de viață, episoade mai mult sau mai puțin amuzante

De-a lungul lecturii, naratoarea prezintă cititorilor fragmente din viaţa sa, dar şi episoade amuzante. Astfel aflăm că tânăra a avut parte de o experienţă mult spus sexuală, cu o prietenă de-a ei, dar care s-a consumat repede deoarece nu i-a fost pe plac. Mihnea Tudor, directorul naţional de marketing la prima vedere pare omul potrivit cu care să înceapă o relaţie extraconjugală, însă finalul perioadei pe care acesta o petrece în cadrul firmei în care lucrează protagonista, nu aduce nimic nou sub soare. Relaţia celor doi rămânând la stadiul de colegi de serviciu, amici.

Rămasă fără loc de muncă, tânăra s-a plafonat, transformându-se în umbra unui om fără speranţă: Aproape o lună am stat închisă în casă. Nu am vrut să vorbesc cu nimeni, nu am vrut să văd pe nimeni, nu am vrut să ştiu de nimeni. Scriam, fumam, dormeam. Pe repeat. Ieşeam afară doar să cumpăr pâine sau să arunc gunoiul. Şi mă simţeam ca un vampir. Mă deranja lumina zilei, mă deranjau oamenii de pe stradă, mă enervau copiii care se jucau în faţa blocului şi momentele lor de bucurie. Deveneam un fel de cavewoman şi îmi băteam joc de evoluţie. Ajunsesem să nu mă mai recunosc. Mi-am zis că ar fi momentul să redevin activă social.

Capul și pajura monedei numite iubire

Apropiindu-mă de finalul cărţii, am constatat că naratoarea este săracă în detalii atunci când vine vorba de Robert, de soţul ei şi bărbatul alături de care locuieşte, mănâncă, doarme şi se trezeşte. Numele acestuia apare doar de câteva ori, în timp ce amantului, eroina îi dedica pagini întregi, povestea întreagă. Însă, aceşti doi bărbaţi au avut puterea să o definească ca femeie, iubită, soţie şi chiar amantă. Pe aceşti doi bărbaţi, în mintea mea, s-a declanşat un război de prioritate. Cu rândul, a câştigat fiecare câte o bătălie, uneori prin comparaţie, alteori prin inovaţie. I-am iubit pe amândoi în măsura în care am reuşit să îi trăiesc pe amândoi. Robert mi-a fost muzica, el mi-a fost refren, Robert mi-a fost piesa de teatru, el mi-a fost un act, Robert mi-a fost viitorul, el mi-a fost o bucăţică de prezent. Cu Robert am iubit iubirea, am iubit apartenenţa, am iubit gândul că mă iubea, am iubit că era fericit cu mine. Am iubit că îl făceam să râdă, să se entuziasmeze, să geamă, să tremure, să trăiască, să viseze. Căci iubirea este altruistă. El mi-a fost ispită, mi-a fost prieten, mi-a fost mentor, îmi este un străin căruia îi duc lipsa. Pentru că, în fond, am reuşit să îl cunosc doar în momentele cu mine. Ce el am iubit plăcerea, am iubit dorinţa, am iubit orgoliul, am iubit provocarea de a-l face să geamă, să tremure, să viseze. Căci dorinţa este egoistă. El m-a învăţat să am curaj să mă cunosc, să las teama de ridicol celor cărora le e frică să se descopere, să accepte o bucurie azi şi să îi car povara mâine, să îmi trăiesc propria poveste. El a fost piesa lipsă din puzzle-ul numit Robert, în timp ce Robert a fost regula nescrisă a jocului numit El.

Per total, Hai să ne prefacem şi azi reprezintă o lectură uşoară, presărată cu multe episoade amuzante care cu siguranţă vor aduce zâmbetul pe buzele cititorilor, şi cu o poveste de dragoste regăsită în multe cazuri din viaţa de zi cu zi.