Titlul: Însemnările unei puştoaice, vol. 3
Autor: Rachel Renée Russell
Editura: Grupul Editorial Art
Număr pagini: 320
Aventurile tinerei Nikki Maxwell continuă în volumul trei al seriei „Însemnările unei puştoaice” de Rachel Renée Russell.
Momentul de amuzament în care Nikki şi Brianna, sora sa mai mică, se aflau pe scena de la Queasy Cheesy, cântând şi dansând, este înregistrat de Mackenzie şi urcat pe YouTube. Acest eveniment neprevăzut îi aduce eroinei noastre mai multă tristeţe în suflet decât bucurie. Colac peste pupăză, directorul Şcolii Generale Westchester, domnul Winston a sunat acasă la Nikki deoarece avea nevoie de ajutorul tatălui puştoaicei în eliminarea gândacilor din instituţia de învăţământ. Asta însemnă că secretul puştoaicei, mai precis că tatăl său se ocupa cu exterminarea gândacilor din şcoală, poate ieşi la iveală şi astfel îi poate pune în pericol imaginea.
În multe situaţii, Nikki nu are curajul să spună cu voce tare ceea ce simte sau ceea ce gândeşte, mulţumindu-se să spună doar în gând. Din acest punct de vedere, îi acord o bilă neagră căci nu-mi plac oamenii ce nu au curajul şi puterea să spună lucrurilor pe nume.
Cum Nikki nu i-a transmis tatălui său mesajul din partea directorului şcolii, puştoaica a pierdut bursa de studii. Bani nu are ca s-o achite, aşa că singura sa şansă de salvare este câştigarea concursului artistic. În timp ce Chleo şi Zoey, cele mai bune prietene ale eroinei noastre, se înscriseseră deja în echipa lui Mackenzie.
Primul pas spre câştigarea concursului artistic, având ca premiu o bursă, reprezenta lipirea afişelor în şcoală pentru preselecţia viitorilor membri ai trupei, însă posterele au fost devastate, scriindu-se pe ele „Anulat”, ceea ce a îndepărtat toţi posibilii concurenţi aşa că Nikki a rămas fără speranţe pentru proiect.
Cum tot ce i se întâmplase până în acel moment nu ar fi fost de ajuns, eroina noastră s-a împiedicat de coşurile de gunoi, iar conţinuturile scârboase şi urât mirositoare au îmbrăcat-o de sus până jos. Tot spectacolul mizer a fost surprins de ceilalţi colegi de şcoală în frunte cu nesuferita de Mackenzie.
În ciuda piedicilor puse de Mackenzie, Nikki a reuşit să-şi clădească o trupă cu care va urca pe scenă la concursul artistic, trupa avându-i ca membrii pe Theodore, Marcus, Violet şi Brandon.
Ca să facă rost de bani pentru tricourile membrilor trupei sale, Nikki a fost nevoită să aibă grijă de sora sa mai mică cât timp părinţii lor stăteau în oraş. Surpriza, surprizelor vine o dată cu demisia fetelor, Chloe şi Zoey din trupa lui Mackenzie şi alăturarea acestora trupei conduse de buna lor prietenă, Nikki.
În limbajul puştoaicei noastre sunt întâlnite frecvent cuvinte cu prefixele „mega” şi „super” (megaentuziasmată, megascump, supercool, supermişto, supertocilară, supersociabilă etc.). Viaţa eroinei este pe de-o parte conturată în roz, iar pe de altă parte, aceste expresii sunt folosite din dorinţa puştoaicei de a evidenţia un anumit lucru, punându-l în valoare cu ajutorul superlativelor absolute specifice argoului adolescentin.
Înainte de punerea în scenă a spectacolului mult aşteptat, echipa lui Nikki a fost descalificată pe motiv că nu completaseră întregul formular, lipsea numele trupei. Dar cu toate piedicile puse de Mackenzie, puştoaica noastră şi prietenii săi vor urca pe scenă unde vor face o impresie bună. Cum este posibilă această răsturnare de situaţie şi cum află Nikki că factura primită acasă cu taxa de şcolarizare era doar o farsă de-a rivalei sale, rămâne să descoperiţi singuri, citind volumul trei al seriei „Însemnările unei puştoaice”. Rămâneţi aproape, revin cu volumul patru al acestei serii!
