Pe 20 septembrie, eroina acestui jurnal a împlinit cincisprezece ani. Din primele sale descrieri deducem că este o tânără închisă în cochilia sa şi foarte deprimată: La început am crezut că o să fie mişto la liceu, dar e doar plictisitor. Totul e plictisitor. […] Am pus pe mine trei kile nasoale, grăsane, oribile şi lălâi şi n-am nimic de îmbrăcat. Încep să arăt la fel de neîngrijit pe cât mă simt.
Titlu: Întreab-o pe Alice
Autor: Autor anonim
Editură: Grupul Editorial Art
An aparție: 2016
Număr pagini: 174
Cartea Întreab-o pe Alice se bazează pe jurnalul real al unei consumatoare de droguri în vârstă de cincisprezece ani. Numele, datele, locurile şi anumite evenimente au fost modificate conform dorinţelor celor implicaţi.
În casă nouă, în școală nouă
Adolescenta împreună cu familia sa s-au mutat într-o casă nouă; de acum, acesta va fi nevoită să ia totul de la capăt, să-şi facă noi prieteni, să-şi cunoască colegii, deci să se obişnuiască şi să se adapteze schimbărilor din viaţa sa.
În noua casă şi mai ales în noua şcoală, lucrurile nu sunt chiar roze pentru protagonista noastră. După mai bine de o săptămână de cursuri, tânăra nu şi-a făcut niciun prieten, iar imaginea sa se degrada de la o zi la alta: m-am îngrăşat cu aproape şapte kilograme de când ne-am mutat aici, faţa mea arată îngrozitor, iar părul e atât de gras şi de slinos, încât trebuie să-l spăl în fiecare seară ca să fie cât de cât decent.
Anturajul și mirajul drogurilor
După lungi aşteptări, o prietenă, Bech, şi-a făcut apariţia în viaţa eroinei noastre. Cele două fete aveau multe în comun, deşi Bech era evreică: Şi ea e cam timidă şi preferă cărţile în locul oamenilor, la fel ca mine.
Intrând într-un anturaj greşit, protagonista a făcut cunoştinţă cu drogurile, prin intermediul lui Bill: Amândouă sunt ca şi cum ai călări stele căzătoare prin Calea Lactee, doar că de-un milion, de un trilion de ori mai tare. Atât torpedos (cocaină combinată cu marijuana), cât şi speed-ul (cocaina) nu-i fac consumatorului niciun bine, ci îi oferă doar o iluzie, de câteva momente, a unei fericiri inexplicabile. După ce efectul a trecut, a luat cu el şi fericirea.
Într-un moment de euforie datorat prafurilor, tânăra şi-a pierdut virginitatea. După ce a conştientizat prostia pe care a săvârşit-o, regretele au fost de prisos pentru a schimba ceva. Singurul lucru care i-a mai rămas, a fost să promită că nu va mai consuma niciodată aşa ceva.
Din consumator în dealer
De la consumator şi până la dealer de droguri, pentru eroină a fost numai un pas. Relaţia acesteia cu Richie a determinat-o să-l ajute pe acesta cu vânzarea prafurilor. Sătulă de această situaţie, tânăra a decis să-şi părăsească familia, dar mai ales să-l toarne la poliţie pe Rich pentru a opri consumul drogurilor în rândul minorilor. Dacă poliţia l-ar fi arestat pe băiat, o parte dintre tinerii din oraş ar fi putut rămâne fără furnizor de iarbă.
Împreună cu prietena sa Chris, eroina a plecat în San Francisco. Aici, fetele locuiau într-o garsonieră mică şi sufocantă şi şi-au găsit un loc de muncă, asigurându-şi astfel traiul de zi ci zi.
Vârtejul schimbărilor
Dorind să facă o schimbare majoră în vieţile lor, cele două prietene au închiriat un apartament, la parter. Au împărţit noua locuinţă în două, jumătate pentru ele, iar cealaltă jumătate pentru mica lor afacere, un magazin.
Reîntoarcerea acasă, pentru protagonistă, a fost una caldă, condimentată cu lacrimi de bucurie din partea sa, dar şi din partea familiei. Tânăra a avut parte de un Crăciun minunat, alături de cei dragi, şi-a ajutat mama şi bunica la treburile gospodăreşti, dovedind astfel că a intrat în rândul oamenilor maturi şi responsabili.
După o perioadă în care lucrurile păreau a fi intrat pe făgaşul normal pentru eroină, drogurile i-au schimbat din nou gândirea şi modul de viaţă. A plecat din nou de acasă, a dormit pe unde a apucat, a stat murdară pe străzi, în ploaie până a cunoscut-o pe Doris o altă tânără consumatoare de fantezii.
„Jurnalul numărul doi”, a doua parte a cărţii de faţă, începe într-un mod optimist; eroina s-a întors din nou acasă, lângă familie hotărâtă să nu se mai apropie niciodată de droguri. Experienţa sa de viaţă a determinat-o să viseze că într-o zi va ajunge psihopedagog, să poată salva astfel tinerii din calea drogurilor.
Starea de sănătate a bunicului eroinei s-a înrăutăţit după ce acesta a mai suferit un infarct. În timp ce părinţii săi erau plecaţi, tânăra a avut grijă de fraţii săi ca o soră mai mare. Pe 5 mai bătrânul a decedat.
Două luni mai târziu, bunica protagonistei a murit în somn. Gândindu-se că mama sa trece printr-o perioadă mai grea, provocată de pierderea ambilor părinţi într-un timp atât de scurt, adolescenta a pus mâna pe treabă, ajutând cu cât putea la treburile gospodăreşti.
Cineva i-a dat eroinei droguri fără să-i spună ce consumă. De aici şi până la a înnebuni complet a fost numai un pas. Tânăra avea halucinaţii cu viermi care-i umblau pe corp, hrănindu-se cu carnea ei, din trupul ei. În momentele de criză, a fost în stare să-şi facă singură rău, şi-a smuls părul din cap ori şi-a rupt unghiile.
În jurnalul numărul doi, eroina încearcă să se schimbe, să petreacă mai mult timp în sânul familiei, să-şi facă prieteni noi şi chiar un iubit. Se pare că a trecut cu bine peste perioada drogurilor, o etapă neagră a vieţii sale. În încheierea operei, tânăra este hotărâtă să nu mai ţină alt jurnal: Credeam că o să încep alt jurnal după ce-o să te umplu pe tine, sau chiar că o să ţin un jurnal toată viaţă. Dar acum nu prea mai cred asta. Jurnalele sunt grozave când eşti tânăr.
Deznodământ care deschide o temă de reflecție
Eroina acestei cărţi a murit la trei săptămâni după decizia de a nu mai ţine alt jurnal. Părinţii ei au venit acasă de la film şi au găsit-o moartă. Ce trebuie să ne preocupe pe noi este că ea a murit şi că a fost doar una dintre miile de morţi cauzate de droguri în acel an.
Subiectul cărţii este unul delicat, prezentând o mare problemă, drogurile, în rândul tinerilor. Chiar dacă editorul a încadrat cartea în colecția Youngart, eu nu o recomand tinerilor slabi de înger, ci doar acelora care ştiu să citească printre rânduri, care pot deduce şi înţelege că consumul de prafuri duce la pierderi importante, de la prieteni, familie, la riscul de a pierde bunul cel mai de preț, viața. Aveţi grijă de voi şi de cei dragi vouă!
