Titlul: Jurnalul unei iubiri
Autor: Nicholas Sparks
Editura: RAO
An apariție: 2012
Număr pagini: 192
Povestea unei iubiri adolescentine
Noah Calhoun se hrăneşte zi de zi cu amintirea ei, a lui Allison Nelson, femeia cu care a trăit o frumoasă poveste de dragoste, cândva, demult, în adolescență. Soarta i-a despărţit, creându-le alte destine: bărbatul a rămas singur până la vârsta de treizeci şi unu de ani, în timp ce frumoasa doamnă de douăzeci şi nouă de ani urma să se căsătorească în curând. Dorind să afle câteva răspunsuri pierdute în timp, Allie a decis să-l caute pe bărbatul tinereţii sale; zis şi făcut. Cei doi au ajuns faţă în faţă. Această revedere va schimba cu ceva cursurile evenimentelor?
Revederea după paisprezece ani
Cei paisprezece ani de despărţire nu schimbase multe la cei doi protagonişti; privindu-l, femeia şi-a dat seama cât de puţin se schimbase; bărbatul, avea aceeaşi umeri laţi, soldurile late şi abdomenul plat. Singura diferenţă se înregistrase asupra părului, nu-l mai avea atât de des şi deschis la culoare. În timp ce ea şi-a păstrat aceeaşi frumuseţe şi farmec, cu părul des, ochii blânzi şi mişcări graţioase.
Dacă iniţial am crezut că Allie va dori să-l vadă o dată, să afle acele răspunsuri şi gata, ei bine nu a fost aşa. Tânăra a decis să-şi anuleze plecarea şi să împartă mai mult timp cu omul ce i-a furat minţile în tinereţe. Această revedere a trezit în sufletele celor doi amintirea poveştii lor de iubire de-o vară. Cei doi au povestit, au mâncat împreună, au râs şi chiar au ieşit pe râu cu canoea, alungând astfel monotonia şi apropiindu-se unul de altul ca odinioară.
Toţi anii care au trecut peste protagoniştii noştri şi despărţirea apăsătoare şi grea s-au risipit în clipa în care cei doi au devenit un singur trup, sărutându-se cu patimă şi cu dorinţă. Aceste săruturi accentuează dorinţa celor doi de a se iubi, de a se simţi, de a aparţine unul altuia, uitând pentru o clipă de lumea din jur, într-un cuvânt trăind unul pentru altul fără să mai conteze ceva sau cineva. Zorii zilei următoare i-a prins tot împreună, ţinându-se în braţe şi sărutându-se cu patimă, semn că dragostea ce i-a unit cândva nu a murit niciodată şi este mai vie ca oricând.
Un musafir nepoftit
Momentele de pasiune şi de tandreţe dintre cei doi protagonişti au fost perturbate de apariţia lui Anne, mama eroinei. Musafira a venit ca să-şi înştiinţeze copila cu privire la viitorul său soţ care începuse să bănuiască ceva, simţind o răceală în comportamentul viitoarei sale soţii. Această schimbare de situaţie o pune pe Allie în postura alegătorului, trebuie să decidă cu cine vrea să rămână, cu iubirea vieţii sale, Noah, sau cu viitorul său soţ, Lon. Tot acum, mama lui Allie i-a oferit acesteia toate scrisorile pe care fiica sa le primise de la Noah însă care nu ajunseseră niciodată la destinatar, mama eroinei ocupându-se de acest aspect.
Doi bătrânei şi o dragoste veşnică
Finalul cărţii de faţă este dureros, dar în acelaşi timp, unul frumos. Doi bătrânei, un el şi o ea, născuţi sub zodia iubirii, îşi duc zilele într-un azil, femeia suferind de Alzheimer, în timp ce omul iubit îi este alături zi de zi, o prinde de mână ca-n vremurile bune, îi citeşte poezii sau întâmplări expuse într-un jurnal, ajutând-o să mai ţină legătura cu realitatea. Cei doi mai au patru copii din cei cinci, însă vizitele lor sunt foarte rare.
După ce el, bătrânelul, îi citeşte bolnavei, aceasta dă semne de însănătoşire, lucru greu de explicat de medici. În ciuda bolii şi a vârstei, bărbatul îi este mereu aproape celei cu care a avut o relaţie frumoasă din care au rezultat nişte copii minunaţi. Bărbatul simbolizează iubirea absolută ce rămâne veşnic vie indiferent de obstacolele apărute în drum.
Ori de câte ori are ocazia, bătrânelul citeşte vechile scrisori, corespondenţa dintre el şi aleasa inimii sale. Aceste scrisori vechi sunt puntea de legătură dintre prezent şi vremurile lor bune, când se iubeau şi erau fericiţi, semn că iubirea lor a existat cu adevărat, şi nu a fost un vis. Recitându-le, bătrânelul retrăieşte marea iubire, regăsindu-şi femeia mult iubită aşa cum era ea veselă şi frumoasă. Poate v-aţi dat seama, cei doi bătrânei sunt chiar ei, protagoniştii poveştii de iubire expuse mai sus, Allie şi Noah, legaţi de aceeaşi iubire puternică ca şi-n tinereţe, deşi femeia nu este conştientă de acest sentiment din cauza bolii.
Opera recenzată azi expune o iubire descoperită, pierdută şi regăsită. Încărcată cu o doză mare de sensibilitate şi farmec, va impresiona orice cititor. O recomand cu mare încredere tuturor iubitorilor de frumos!
Continuați să citiți și recenzia la romanul Nunta scris de același autor.
