Titlul: Miraculoasa Călătorie a lui Edward Tulane
Autor: Kate DiCamillo
Editura: Grupul Editorial Art
An apariţie: 2013
Număr pagini: 196
Demult, într-o casă de pe strada Egipt locuia un iepuraş ce era făcut aproape în totalitate din porţelan. Doar urechile şi coada erau făcute din blană adevărată de iepure. Acesta se numea Edward Tulane şi era înalt, măsurând aproape un metru de la picioare şi până în vârful labelor. Stăpâna lui Edward era o fetiţă de numai zece ani pe nume Abilene Tulane.
Doamna şi domnul Tulane, împreună cu fiica acestora dar şi cu iepuraşul Edward au urcat la bordul unui vas ce-i va duce în Anglia. Ca orice călător, şi Edward avea cufărul lui cu tot felul de haine care mai de care mai frumoase şi mai elegante. La bord, a avut loc un accident: doi băieţi, Amos şi Martin au început să râdă de iepuraş, să-i scoată hainele, să arunce unul la altul cu bietul Edward, iar într-un moment de neatenţie, iepuraşul a fost aruncat peste bord, sub privirile îndurerate ale bietei fetiţe.
Ajuns pe fundul oceanului, cu faţa în nămol, iepuraşul a simţit frica prima lui emoţie adevărată şi sinceră.
După o lungă perioadă petrecută în întuneric, o furtună l-a ridicat pe iepuraş din adâncuri, după care micuţul a ajuns în plasele unor pescari. De la pescari, Edward a ajuns la o bătrânică pe nume Nellie care l-a numit Susanna.
Noua lui familie se purta foarte frumos cu iepuraşul. Nellie i-a croit câteva rochiţe, iar seara, înainte de culcare femeia îi cânta, însă toată bunăstarea a fost zguduită de apariţia lui Lolly, fiica lui Nellie şi a lui Lawrence. Fata fără suflet l-a aruncat pe iepuraş într-o ghenă de gunoi unde a stat mai multe zile până ce un câine l-a scos din mormanul de mizerie.
Lucy, căţeluşa lui Bull, după ce a recuperat iepuraşul dintre gunoaie i l-a dus stăpânului său, iar de aici şi până la a porni la drum alături de un vagabond şi de căţeluşa acestuia a fost numai un pas.
După o lungă perioadă petrecută lângă bărbat şi lângă patrupedul acestuia, Edward a ajuns pe mâinile unei bătrâne care l-a pus în grădină, într-un par pe post de sperietoare de ciori.
Bryce, un băieţel sărac, văzând iepuraşul prins în par a decis să-l salveze şi să i-l ducă surioarei sale bolnave. Zis şi făcut. De cum micuţa Sarah Ruth a văzut iepuraşul, a început să-l legene asemenea unui prunc. Nu după mult timp de la sosirea lui Edward în noul cămin, fetiţa şi-a dat ultima suflare aşa că fratele ei a luat iepuraşul şi a decis să meargă cu acesta în Memphis pentru a face câţiva bănuţi. În timp ce copilul cânta la muzicuţă, iepuraşul dansa, fiind tras de micuţ de sfori.
Multe necazuri l-au lovit pe Edward însă cele mai cumplite clipe au fost cele în care acesta a fost lovit de tejghea, spărgându-i-se capul. Cu toate acestea, băiatul l-a dus să-l repare la Lucius Clarke şi neavând bani să achite reparaţia, a decis să i-l lase meşterului pe frumosul iepuraş.
De-a lungul poveştii Edward a avut mai multe familii şi tot atâtea nume, însă cu toţii l-au iubit şi l-au apreciat asemenea unei fiinţe umane. Oare şi iepuraşul nostru i-a iubit la fel? Cu toate astea, finalul este unul spectaculos la care, sinceră să fiu, nici nu m-am gândit. Pentru a-i dezlega tainele plus alte secrete vă îndemn să lecturaţi opera de faţă . O carte de nota 10 plus, pentru un cititor pe măsură!
