Titlul: Povești
Autori: Frații Grimm
Editura: Cartex
Număr de pagini: 160
Zilele trecute, v-am prezentat o ghicitoare cu ajutorul Fraţilor Grimm. Azi, schimbăm registrul şi ne lăsam minţiţi de autori. Doar e Ziua Păcălelilor. Ne place şi nu ne supăram căci ne mint frumos.
Naratorul operei de faţă „Poveste cu minciuni” a văzut multe la viaţa lui şi astfel aduce în lumina cititorului întâmplări nemaivăzute de alt ochi de sub soare, întâmplări care i-au marcat existenţa, determinându-l să nu le ţină doar pentru el ci să le dezvăluie unei lumi întregi pentru a deveni subiecte de discuţie ori pentru a-l minuna pe cititor. Acesta, naratorul, a văzut cândva două fripturi de pui zburând; zburau repede cu capul atingând norii şi cu cozile atingând pământul. Altă dată am văzut o nicovală şi o piatră de moară plutind pe Rin, am văzut o broască ce stătea pe gheaţă la Whitsuntide şi mânca un fier de plug.
Dezvăluirea acestor întâmplări deosebite, cum rar se găsesc, nu se opreşte aici, naratorul oferind publicului larg o mare varietate de minciuni plăcute menite să aducă buna dispoziţie, zâmbetul şi chiar somnul pe chipul şi în sufletul ori trupul iubitorilor de lectură.
V-aţi imaginat vreodată cum un surd, un orb, un mut şi un şchiop, toţi patru erau în cârje şi încercau să prindă un iepure de câmp. Faptul că animalul era unul sălbatic, dă un plus de amuzament relatării deoarece acest tip de animal are o agilitate mult mai mare decât unul domestic, deci şansele de a pune mâna pe el scad considerabil. Dacă pentru mine această situaţie este una comică, ei bine, nu pot să mă gândesc cum a trăit-o naratorul pe viu.
Oameni care vâsleau pe uscat, Un crab alerga după un iepure de câmp în timp ce o vacă făcea plajă pe acoperişul unei case sunt alte picanterii cu care cititorii sunt serviţi.
Încheierea operei se face în acelaşi stil comic, nu înainte de a atenţiona cititorul, cu privire la ţara de provenienţă a acestor întâmplări. În această ţară despre care ni se povesteşte şi în sânul căreia lumea este întoarsă cu susul în jos, muştele sunt la fel de mari ca şi caprele. Printre atâtea dezvăluiri picante, naratorul nu uită de binele cititorului şi ţine să-l avertizeze pentru binele său şi al celor din jur: Aşa că te rog să deschizi repede geamurile, căci aceste muşte ar putea ieşi.
Sinceră să fiu, povestea Fraţilor Grimm este scurtă, are doar trei pagini însă am întâmpinat o mare dificultate în a o citi; mi-a luat vreo treizeci de minute, deoarece nu puteam să mă abţin din râs, am râs cu poftă şi m-am bucurat de fiecare minciună dezvăluită de narator. „Poveste cu minciuni” reprezintă cel mai bun medicament pentru zilele negre, nu se prescrie de medic şi se poate lua în cantităţi nelimitate. Aveţi încredere în mine, nu vă mint!