Titlu: Povești, amintiri, povestiri (conține Povestea unui om leneș)
Autor: Ion Creangă
Editura: Minerva
An apariție: 2019
Număr pagini: 350
„Povestea unui om leneş” a fost publicată de Ion Creangă în revista „Convorbiri literare”, nr. 7, 1 octombrie 1878.
Aceasta se rezumă în câteva cuvinte: oamenii satului nemaidorind să-l vadă pe leneş făcând umbră pământului degeaba şi hotărâţi să prevină răspândirea unui obicei atât de periculos, decid să-l spânzure. În drum spre spânzurătoare, carul în care se aflau leneşul şi cei doi săteni, întâlneşte trăsura unei cucoane care, îngrijorată şi făcându-i-se milă de leneş, decide să-l salveze, oferindu-i un loc într-un „hambar plin cu posmagi”. Aflând că posmagii nu sunt înmuiaţi, leneşul preferă moartea în locul vieţii şi al traiului asigurat de cucoană.
Povestea este simplă, dar plină de învăţăminte: lenea (faptul de a se complace în inactivitate; înclinația celui căruia nu-i place, care nu dorește, nu vrea să muncească, căruia, îi place să stea, fără să muncească; trândăvie; lâncezeală) reprezintă cea mai grea povară a vieţii care transformă orice bucurie a zilei de azi ori de mâine într-un adevărat coşmar; putem afirma chiar că şi simplul gest de a trăi devine o pacoste pentru leneş. O altă învăţătură ar putea fi că acest obicei nu ar trebui încurajat de comunitate: sătenii decid să-l spânzure pe leneş, iar vestea morţii sale să-i înspăimânte şi pe ceilalţi localnici, prevenenind răspândirea năravului.
Creangă foloseşte în această poveste mai multe proverbe: să moară ca un câne, a strica orzul pe gâşte, Boii ară şi caii mănâncă, lenea-i împărăteasă mare etc, care au menirea de a apropia cititorul de viaţa de la ţară şi în acelaşi timp, de realitate.
Regionalismele şi cuvintele din limbajul popular (vro, doftoroaie, pâne, ave etc) utilizate de creator, zugrăvesc opera într-o nuanţă pitorească şi îi sporesc valoarea prin caracterul său autentic.
Cu dibăcie şi talent, Ion Creangă analizează situaţiile surprinse de ochiul său critic, în rândul sătenilor, şi încearcă să le găsească singur rezolvarea dreaptă ori să le ofere oamenilor poveţe prin exemplul personajelor sale.
