Titlul: Prințesa pierdută
Autor: Connie Glynn
Editura: Litera
An apariție: 2020
Număr de pagini: 352
Școala Takeshin se află în orașul Tokyo, în pădurea deasă de bambus Kiri Shinrin. Școala a fost întemeiată de Kou Fujuwara în 1650. În 1800, Takeshin a pus bazele relației cu prestigioasa Rosewood Hall, creând renumita școală de vară, la care vor merge și tinerii: Lottie, Ellie, Jamie, Saskia, Anastacia, Lola și Micky.
Astfel, șapte elevi de la Rosewood Hall au venit în Japonia, fiind pregătiți să înceapă o aventură cu totul nouă, la capătul căreia vor desluși multe mistere ce le umbresc existența.
Demonul Roz și motanul negru
Pe străzile din Japonia, Lottie și prietenii acesteia s-au întâlnit cu Demonul Roz. După această experiență deloc plăcută, spre seară, în timp ce alerga pe aleile din curtea internatului, Lottie s-a întâlnit cu un motan mare și negru pe care l-a urmat orbește spre zone secrete. Într-un luminiș a descoperit un copac bătrân pe trunchiul căruia se iveau semne înnegrite în amestec cu semne albe din jurnalul lui Lili. Desenele simbolizau blazonul familiei Mayfutt, strămoșii ei și ai Lilianei, dar de ce erau aici?
Revederea cu Demonul Roz nu s-a lăsat mult așteptată, iar, într-un moment de cumpănă, acesta le-a sărit în ajutor protagoniștilor. Oare de partea cui este Demonul Roz, de partea binelui sau a răului?
Într-o noapte furtunoasă, cu trăsnete și ploaie, același motan dolofan cu care se mai întâlnise, i-a bătut în ușă lui Lottie, îndemnând-o să-l urmeze în grădina școlii. Aici, protagonista l-a găsit pe Jamie mai mult mort decât viu. Tânărul avea o coastă fisurată, încheietura unei mâini și o gleznă luxate și o criză de delir. Oare Stăpânul Leviathanului îl adusese pe Jamie în această stare?
Misterele Leviathanului și ale stăpânului său
Folosindu-se de puținele date și informații pe care le dețineau, tinerii au încercat să-i creioneze portretul Stăpânului Leviathanului. Cu orice preț, elevii trebuiau să afle identitatea celui ce le dorea răul și care îi urmărea din umbră, fiind mereu cu un pas în fața lor.
Calea spre adevăr s-a dovedit a fi plină de primejdii, iar Lottie a căzut pradă inamicului. Tânăra s-a ales cu câteva tăieturi pe corp și cu părul scurtat. Însă, tot răul, spre bine, căci aceasta a pus cap la cap toate informațiile deținute și a dezlegat misterele Leviathanului, precum și secretele celui care îl avea în stăpânire.
Prin ochii mei
La prima vedere cartea pare interesantă, prin prisma misterelor care o alcătuiesc, însă, citind-o, m-am pierdut într-o lungă poveste, fără suspans, din care cu greu am reușit să mai ies. Nu știu dacă vouă vi s-a întâmplat vreodată să aveți senzația că o carte „nu se mai termină”, cu toate că citești tot mai mult din ea. Ei bine, tinerii cititori, cel mai probabil, se vor plictisi! Este însă strict părerea mea. Punct.
