Titlul: Cele mai frumoase povești de H. C. Andersen
Autor: Hans Christian Andersen
Editura: Corint
An apariţie: 2015
Număr pagini: 224
În cele mai multe povești semnate de marele prozator Hans Christian Andersen, animalele, păsările și plantele ocupă un loc important, devenind adevărate personaje care cu greu pot părăsi mintea cititorilor.
În povestioara „Un trandafir de la mormântul lui Homer” ne este prezentat un caracter întunecat şi mândru, ascuns sub masca unei frumoase flori, un trandafir. Privighetoarea poartă o dragoste veșnică florilor de trandafir, iar acest sentiment viu este prezent în melodiile răsăritului. În cele mai multe nopți, păsările cântă doar pentru florile lor preferate. În apropiere de Smirna se afla o tufă de trandafir. În această tufă, o floare se deosebea de celelalte având o frumusețe răpitoare. Pe aceasta, privighetoarea o avea mai mult la inimă.
Trandafirul însă era tare mândru; se mândrea că trăiește pe mormântul lui Homer, cântărețul Iliadei, dar nu dorea și nu accepta să înflorească pentru o amărâtă de privighetoare. Îndurerată pasărea a continuat să cânte până și-a dat sufletul. De aici reiese o adevărată dragoste care depășește orice obstacol chiar și răutatea și nepăsarea. Comportamentul păsării se bazează pe principiul „te iubesc pentru că te iubesc” și nu pe „te iubesc pentru că mă iubești”.
Cămilarul a găsit pasărea fără duh și a îngropat-o în mormântul lui Homer. La lăsarea nopții, trandafirul și-a închis petalele și a început să viseze: în vis i-a apărut „un cântăreț din nord, din țara ceții și a aurorei boreale”, care-i rupsese floarea și o așezase între paginile unei cărți. Între timp aceasta își pierdu din frumusețe, ofilindu-se, iar călătorul de îndată ce a ajuns acasă a deschis cartea exclamând: „Iată un trandafir de la mormântul lui Homer!”.
A doua zi, soarele a răsărit, îndemnând trandafirul să înflorească. Ca și cum visul se prelungea în realitate, niște străini și-au făcut apariția, iar preotul, unul dintre călători, a rupt floarea, sărutându-i petalele și a dus-o acasă în Scandinavia. Și acesta a avut aceeași reacție când a privit floarea: „Iată un trandafir de la mormântul lui Homer!”.
Trandafirul din poveste poate simboliza frumusețea, dar și mândria nejustificată, care îl face respingător. Să nu uităm că această plantă are trupul plin de spini. Până la urmă trandafirul nu a fost ales de călător pentru floarea lui, de altfel la fel de trecătoare ca toate florile, ci pentru faptul că provenea de la mormântul lui Homer. Cu alte cuvinte, fiți frumoşi atât la chip cât şi la suflet! Lectură plăcută!