Titlul: Povești
Autor: Frații Grimm
Editura: Cartex
Număr de pagini: 160
După cum reiese și din titlu, opera de faţă ne prezintă o situaţie critică. Protagonistele sunt o vulpe şi câteva gâşte; dacă vulpea simbolizează vicleşugul, agerimea minții şi pericolul, gâştele sugerează cititorului gingăşia şi nevinovăţia. Cel puțin așa credeam și eu până am citit povestea, dar am descoperit că eram doar pe aproape de adevăr, dar că ceva îmi scăpase.
Norocul surâde vulpii precum un cârd de gâște dolofane
Într-o zi pe când se plimba, pe un imaş, agale, cumătra roşcată a zărit un cârd de gâşte dolofane şi grase, de ţi se umplea gura de apă numai privindu-le. De cum le-a văzut, vulpea a simţit că este momentul ei de glorie când norocul i-a surâs. Acum avea posibilitatea să prindă câte păsări își dorea şi să le mestece pe îndelete.
Vorbele vulpii au ajuns şi la urechile păsărilor, provocând multă zarvă şi gălăgie, în speranţa că se vor putea ridica de la sol, salvându-şi viaţa. Dar în zadar. Atunci, gâştele s-au pus pe văicăreli şi, jelindu-se cu un glas mieros de-ţi venea să le plângi de milă, au încercat să-i ceară vulpii să aibă îndurare de vieţile lor tinere, să nu le omoare. Dar vulpea, neagră la suflet, nu acceptă nicio scuză şi cu atât mai puţin nu lăsă să-i scape vreun moment de îndurare, şi cu glas tăios adăugă: cum poate fi vorba să mă milostivesc? Trebuie să muriţi, şi gata!… Nu mai încape nici o tânguială!
O execuție sau o rugăciune fără sfârșit?
Cu toate acestea, o gâscă şi-a luat inima în dinţi îndrăznind să-i ceară cumetrei roşcate permisiunea de a înălţa în tihnă o rugăciune Celui de Sus, că nu este bine să plece pe lumea cealaltă cu toate păcatele în spate. După momentul de rugăciune, toate gâştele se vor alinia, gata de execuție, pentru a-i oferi vulpii posibilitatea de a o alege pe cea mai grasă tocmai bună pentru dânsa.
Credulă, vulpea le dădu permisiunea înaripatelor de a-şi face rugăciunea, menţionând că cererea este una plină de smerenie şi credinţă, şi este dispusă să le aştepte până-şi vor termina momentul religios fără să le tulbure.
Apoi, prima gâsca a început să se roage, rostind o rugăciune lungă, tare lungă. Cea de-a doua gâscă văzând că prima nu dă semne să se oprească, a început şi dânsa cu şi mai multă pioşenie. Şi fiindcă nici prima, nici a doua gâscă nu se arătau prea dornice să-şi termine rugăciunea, a pornit a treia gâscă, urmată de a patra, a cincea şi tot aşa până la ultima. Rugăciunile cârdului de gâşte cutremurau văzduhul.
Şi, pasămite, când or sfârşi să-şi spună rugăciunea, om continua şi noi povestea, dar, deocamdată, după câte le-am aflat, cu toatele încă se mai roagă… Întruna se roagă, şi parcă cu şi mai multă credinţă şi smerenie…
Mai șireată decât vulpea
Gâsca care a luat cuvântul în fata cumetrei roşcate, cerând un moment de linişte şi de rugăciune pentru ea şi pentru suratele sale, ne-a demonstrat că atâta timp cât nu-ţi pierzi firea şi cumpătul într-un moment de criză, poţi găsi o soluţie salvatoare care să te scoată dintr-o situație dificilă, chiar . Această înaripată a dat dovadă de mult curaj dar şi de-o minte ageră deoarece a ştiut cum să pună problema astfel încât vulpea să fie de acord cu dânsa. A fost mai șireată decât vulpea.
Înaripata în cauză simbolizează persoanele hotărâte şi cu o ambiţie de fier care sunt în stare de orice pentru a-şi atinge scopul. Cu titlul „Vulpea şi gâştele” mai bifăm o operă mai puţin cunoscută de publicul larg, dar la fel de iscusită, din lungul şir de poveşti spectaculoase apărute sub atenta îngrijire a Fraţilor Grimm. Lectură plăcută tuturor!
