Comedia „Crimă pe palier” face parte din cele zece opere incluse în volumul „Boul şi Viţeii”; este întâlnită şi sub titlul de „Preşul”- nume sub care a fost reprezentată la Teatrul Naţional din Bucureşti.
În general piesele de teatru sunt alcătuite din acte şi scene, însă opera de faţă, o schiță, cuprinde un singur act, fără a fi împărţită în scene. Întreaga acţiune se petrece în acelaşi loc, pe palierul unui bloc, la etajul al şaptelea.
Opera „Crima pe palier”, al cărei titlu ne duce cu gândul la un subiect de roman poliţist, expune relaţiile dintre oameni, influenţaţi de multiplele probleme cotidiene, de ritmul condimentat al existenţei, ritm generator de stres ce schimbă omul, devenind nervos şi lipsit de răbdare şi de înţelegere faţă de cei din jur.
Pamfil P. Pamfil, locatar al unui bloc, îşi pune la îndemână mai multe arme: un buzdugan, o rangă, o ghioagă şi o armă de vânătoare, apoi îşi găseşte locul de pândă în spatele unei plante ornamentale, aşteptându-şi „prada”. După mai multe clipe de aşteptare, pe scară a apărut o persoană, iar „vânătorul” trece la atac, ameninţând-o cu puşca. Culmea ironiei face ca „prada” să fie chiar avocatul pe care el însuşi îl chemase şi, scuzându-se, i-a explicat că intenţionează să-și ucidă vecinul de apartament şi dorea să fie apărat la proces.
Cu privirea scăldată în mirare, avocatul i-a cerut lămuriri şi astfel află că va fi martor la o crimă ce urma să fie comisă, victima fiind vecinul clientului său, deoarece foloseşte preşul acestuia fără permisiunea sa.
În timp ce discuţia dintre avocat şi client creştea, şi-a făcut prezenţa, doctorul, chemat să certifice starea mintală normală a lui Pamfil. După ce discuţiile s-au aprins, un nou venit şi-a făcut apariția, fotograful, solicitat să imortalizeze momentul de triumf al crimei. Aşteptând victima, noii veniţi îşi declară aversiunea faţă de vecinii imposibili, astfel fiecare dintre ei avusese parte de o situaţie neplăcută cu vecinul său.
Pamfil le-a povestit celor prezenţi cum a ajuns la concluzia că devenise batjocura vecinului care îi murdărea preşul în mod intenţionat, iar acest lucru l-a adus la capătul răbdărilor şi doreşte cu orice preţ să-şi facă singur dreptate, să pună capăt acestei situaţii neplăcute. Apariţia femeii de serviciu, Filofteia, venită să cureţe palierul şi scara, le întrerupe şuieta, riscând totodată să compromită planul diabolic al lui Pamfil, aşa că, simţindu-şi planul ameninţat, „asasinul” ia măsuri, îi promite femeii o sticlă cu lichior de anason, pasiunea doamnei. De bună credinţă faţă de munca sa, femeia nu renunţă la îndeplinirea îndatoririi de serviciu şi spală pe jos, inversând intenţionat preşurile celor doi vecini, operaţie pe care o mai făcuse şi în trecut. Din acest „bonus”, ea trăgea anumite foloase, precum lichiorul de anason, divulgând fiecăruia în parte numele celuilalt ca autor al murdăririi preşului propriu. Între timp a sosit chiar Zisu, „prada” lui Pamfil, care i-a promis Filofteii acelaşi dar preferat, sticla cu lichior, în schimbul divulgării numelui celui care îi foloseşte preşul.
Ascunşi în spatele plantei ornamentale, cei patru au asistat la discuţie. Pamfil, deconspirat de Filofteia, a ieşit la lumină şi cei doi vecini au început cearta şi încăierarea. Cearta aprinsă dintre cei doi a scos la iveală adevărul: cei doi aveau aceeaşi problemă şi din pricina inversării fiecare se folosea de preşul ce nu-i aparţinea. Autoarea faptei, Filofteia, le-a spus că era o greşeală pe care o făcuse de mai multe ori din cauza întunericului de pe palier. În locul crimei plănuite, s-a produs o împăcare plină de sentimentalism, încheiată cu îmbrăţişări, ploi de scuze şi un dar suprem, preşul adversarului dar şi prietenia acestuia.
Împăcarea celor doi nu a fost primită cu braţele deschise de cei trei, deoarece fiecare dintre cei prezenţi dorea să-şi dovedească profesionalismul dând strălucire carierei lor. Avocatul, doctorul şi fotograful pleacară dezamăgiţi, iar femeia de serviciu provocă zgomot mare în bloc exprimându-şi dispreţul faţă de locatarii iubitori de linişte.
Despre autor
Scriitorul Ion Băieșu (1933-1992), pe numele său adevărat Ion Mihalache, rămâne în memoria publicului prin povești și personaje celebre. Am putea spune că numele acestora sunt mai răsunătoare chiar decât numele autorului. El este creatorul celebrului cuplu comic Tanța și Costel (interpretat strălucit de actorii Coca Andronescu și Octavian Cotescu), scenaristul serialului de televiziune numit după acest cuplu și autorul a numeroase volume de schițe cu subiecte comice.
A scris de asemenea volumul de povestiri Sufereau împreună (1965) și romanul Balanța (singurul său roman), publicat în 1985 și reeditat în variantă necenzurată în 1990. La scurtă vreme după apariția acestei variante, în același an, a colaborat cu regizorul Lucian Pintilie la scenariul binecunoscutei ecranizării Balanța. Filmul a fost lansat după moartea sa.