Titlul: Tu ești alesul meu
Autor: Julia Quinn
Editura: Miron
Număr de pagini: 382
Într-o zi de toamnă, în luna octombrie 1817, în localitatea Kent din Anglia, Eleanor Lyndon, în timp ce se plimba de una singură, ocupându-şi gândurile cu situaţia actuală a companiei la care avea câteva acţiuni, din senin, un bărbat a căzut dintr-un stejar uriaş, chiar pe picioarele tinerei. Bărbatul era puţin ameţit din cauza băuturii; un gentleman bea doar whisky, iar dorul de copilărie l-a adus în uriaşul arbore. Săritoare din fire, tânăra s-a oferit să-l ajute pe bărbat, să-l ridice de jos şi să-l însoţească până la trăsură.
Chipeşul domn care apăruse în viaţa eroinei era nimeni altul decât Charles Wycombe conte de Billington, cel mai bogat om din zonă şi cu cea mai pătată reputaţie de mare cuceritor.
Peste exact cincisprezece zile contele împlinea 30 de ani şi fix peste tot atâta timp, acesta putea pierde toată averea dacă nu se căsătorea până atunci. Împins de la spate de aceste clauze ori pur şi simplu datorită atracţiei faţă de domnişoara Lyndon, tânărul chipeş a cerut-o de soţie încă de la prima vedere.
Eleonor (Ellie) nu ducea acasă o viaţă prea roz alături de mama sa vitregă. Doamna Foxglove urma să se căsătorească cu tatăl eroinei peste câteva luni. Odată ce îşi va intra în drepturi, doamna Foxglove îşi propusese să o pună la respect pe tânără; pentru a-şi asigura existenţa şi traiul de zi cu zi, tânăra trebuia să se ocupe de treburile gospodăreşti şi chiar să cureţe hornurile casei. Singura sa soluţie de a scăpa de dominaţia mamei sale vitrege era să găsească un bărbat şi să se căsătorească cu acesta. Pentru acest capitol, scorpia de mamă vitregă îi realizase lui Ellie o listă cu bărbaţii necăsătoriţi din societate, fără limită de vârstă, deşi fiica sa vitregă avea doar 23 de ani.
Nunta celor doi tineri a avut loc în cel mai scurt timp cu putinţă de la prima lor întâlnire accidentală. Căsătorit cu acte în regulă, Charles îşi propusese SĂ O SEDUCĂ PE ELLIE, să o facă să-l iubească şi să-l dorească cu adevărat, conturându-şi astfel o relaţie din dragoste şi nu din interes. Va fi o misiune grea pentru bărbat, dar nu imposibilă căci trăsăturile trupeşti, frumos conturate, îl vor ajuta din plin.
De cum a ajuns în noua sa casă, Ellie şi-a intrat în rol; de cum a văzut pâine arsă în loc de pâine prăjită pe masă, a ştiut că este o defecţiune serioasă la cuptor pe care a decis să-l repare chiar ea. Zis şi făcut. A mers în bucătărie, a intrat în cuptor cu jumătate din corp, fiind pusă pe treabă. După intervenţia eroinei noastre, la nici zece minute, întreaga bucătărie a luat foc, cauza izbucnirii incendiului fiind chiar cuptorul pe care-l reparase. Deşi în casa tatălui său repararea cuptorului era o treabă uşoară, pe care o făcea mereu fără a-şi pune viaţa în pericol, de data aceasta efortul tinerei a dat greş. Oare proaspăta soţie a dorit să crească în ochii noii sale familii într-un timp foarte scurt, dorindu-se atotştiutoare sau vreun membru din noua casă vrea să-i pună beţe în roate cu orice preţ? Răspunsurile le vom afla în curând, iar bănuielile încep să apară, pe diferite teme şi planuri, cu fiecare pagină pe care o lecturez.
Oranjeria devenise pentru Ellie cel mai familiar loc din noul cămin. Aici, aceasta venea ori de câte ori simţea nevoia de puţină relaxare ori de vreun moment de meditaţie. Tufele de trandafiri, frumos parfumate, îi ofereau priveliştea potrivită pentru relaxare. Uşor, uşor aceste plante au devenit centru universului lui Ellie şi le iubea din tot sufletul. Dar ce să vezi, nici bine nu a apucat să se bucure de farmecul lor că tufele de trandafiri au murit. Şi acest nou dezastru a fost asociat cu numele Elliei căci aceasta le vizita zi de zi, ocupându-se personal de îngrijirea lor.
Tinerei contese nu-i ieşea nimic bine spre amuzamentul celor din familie. Dorindu-şi să-şi arate calitățile culinare, aceasta a gătit o friptură de vită mult prea sărată. Ellie a fost nevoită să arunce întreaga oală. Nici măcar porcii nu s-au atins de ea.
Tinerii căsătoriţi au avut două încercări, în aceeaşi zi, pentru a-şi consuma căsătoria, însă ambele au fost ratate. Cu toate acestea, dorinţa şi focul pasiunii au încolţit în sufletul tinerilor căsătoriţi, ambii dându-şi seama că au sentimente pure, vii, pentru partener. Într-o scurtă ceartă cu membrii familiei soţului său, Ellie a afirmat că: Ultima oară când am consultat legile britanice şi pe cele ale bisericii, căsătoria era ceva permanent. Din afirmaţiile tinerei reiese că nu are de gând să renunţe la acest mariaj, chiar dacă, cu ajutorul lui, a obţinut ceea ce-şi dorise şi anume foarte mulţi bani și siguranță. Această mărturisire făcută într-un moment tensionat a scos la iveală adevărul şi anume că Ellie se simte bine în rolul de soție şi chiar este atrasă de soţul ei cu care vrea să-şi petreacă tot restul vieţii, formând un cuplu frumos şi respectat.
Necazurile se ţin scai de Ellie ori tânăra nu este pe placul cuiva din noul cămin, care doreşte să-i pună piedici tinerei cu orice preţ. Ellie s-a gândit ca în pragul sărbătorilor de iarnă, un gem bun, făcut în casă le-ar prinde bine arendaşilor. Zis şi făcut. Tânăra contesă a trecut imediat la treabă, în bucătărie, pusă pe fapte mari. Într-un tuci imens a pus la fier fructele, lăsând totul la foc mic. Dar ce să vezi, ideea bună a lui Ellie a avut un final dezastruos; compoziţia fierbinte, într-un moment de neatenţie, a căzut, arzându-i mâinile tinerei.
Imediat după accidentul din bucătărie, în care victima a fost eroina noastră, persoana care se află în spatele tuturor nenorocirilor din ultima perioadă, a simţit nevoia să îi dezvăluie lui Ellie tot adevărul, dar mai ales motivul care a împins-o să facă aceste acţiuni fără a lua în calcul consecinţele. Cine este responsabilul dezastrelor şi care a fost motivul din spatele lor, vă las să descoperiţi singuri şi să judecaţi dacă pedeapsa primită este prea dură sau chiar deloc.
În ziua în care Charles a împlinit treizeci de ani, sărbătoritul a avut parte de o surpriză dulce, un tort imens, din partea soţiei sale şi al verişoarelor. La câteva zile după aniversare, atunci când rănile de pe mâinile Elliei îi permiteau acesteia să facă diferite mişcări, tânăra s-a oferit bărbatului iubit trup şi suflet; acesta fiind cadoul său pentru conte, şi anume fecioria sa şi dragostea pe care i-o purta.
Când lucrurile păreau a fi intrat pe făgaşul normal, eroina a fost otrăvită. Tânăra s-a schimbat imediat la faţă, căpătând o nuanţă verzuie, după care durerile groaznice ca jarul încins au pus stăpânire pe stomacul acesteia. Ajutată de Cordelia, tânăra a vomitat tot ce mâncase, reuşind astfel să se mai calmeze puţin.
Charles a dorit să-şi revadă pământurile aşa că a încălecat pe calul său preferat şi a pornit să cerceteze împrejurimile. Nu pentru mult timp căci armăsarul s-a enervat, aruncându-şi stăpânul la pământ. Comportamentul animalului a fost perturbat de un cui ruginit care fusese pus sub şa, iar greutatea călăreţului apăsa pe cui care la rândul lui pătrundea în corpul calului, provocându-i suferinţă. După acest eveniment, eroul a fost lovit, în grajduri, cu patul unei puşti, căzând la pământ inconştient.
Când şi-a revenit, după lovitura încasată în cap, Charles a descoperit că se afla într-o casă părăsită, deci fusese răpit. La rugăminţile atacatorului, acesta i-a trimis un bilet soţiei sale, invitând-o în locul cu pricina. Oare Ellie va cădea în capcană ori îşi va da seama că este o cursă şi va căuta ajutoare pentru ea şi pentru soţul ei?
Lecturând opera de faţă, am constatat că lăcomia şi averea pot lua cu uşurinţă minţile unor oameni din înalta societate, fiind capabili de orice pentru a-şi atinge scopul. Timpul a trecut, însă lăcomia a continuat să îşi facă simţită prezenţa şi în zilele noastre, în sufletele multor oameni.
